Județul Bacău este printre cele cinci județe, alături de București, în care procurorii DIICOT și polițiștii au făcut joi, 12 noiembrie, percheziții domiciliare într-o anchetă privind un grup infracțional organizat. Acesta ar fi fraudat bugetul statului cu produse petroliere și ar fi obținut ilegal credite garantate de stat. Procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiști din structurile de combatere a criminalității organizate și economice ale Poliției Capitalei, au pus în aplicare 46 de mandate de percheziție. Acțiunile au loc în București și în județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov. La acțiune au participat și polițiști ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău, precum și jandarmi ai Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău, alături de colegii lor din Constanța și Galați și de jandarmi ai Brigăzii Speciale de Intervenție.
Dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, obținere ilegală de fonduri, înșelăciune, deturnarea licitațiilor publice și abuz în serviciu. Unele fapte sunt reținute în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave. Potrivit anchetatorilor, grupul s-a format în 2023, cu patru suspecți, la care ar fi aderat ulterior alți membri. Scopul ar fi fost câștigul material prin evitarea obligațiilor fiscale la comercializarea produselor petroliere. Activitatea ar fi fost coordonată de un suspect care controla mai multe firme prin persoane numite formal în funcții de administrare.
Procurorii descriu un mecanism în care, între firma care furniza motorina și cea care o vindea clienților finali, a fost interpusă artificial o societate aflată în insolvență. Aceasta ar fi emis facturi pentru livrări care nu au existat, folosite de firma beneficiară pentru deducerea ilegală a TVA. În același timp, societatea interpusă ar fi încercat să își stingă datoriile la TVA invocând un pretins sold negativ din stornări din 2019, pentru care fiscul nu recunoscuse dreptul de rambursare. Între decembrie 2023 și august 2025, în evidențele firmei beneficiare au fost înregistrate peste 340 de facturi, de peste 208 milioane de lei. Prejudiciul estimat pentru această componentă este de circa 33,3 milioane de lei, reprezentând TVA.
Bugetul statului ar fi fost prejudiciat prin evidențierea parțială a produselor eliberate pentru consum și calcularea unor accize mai mici decât cele datorate, cu o pagubă calculată de circa 1,218 milioane de lei. Pe un alt circuit, între noiembrie 2023 și noiembrie 2025, doi suspecți, sprijiniți de reprezentanți ai unui antrepozit fiscal, ar fi raportat incomplet eliberările de motorină și benzină. Obligațiile diminuate depășesc 4,5 milioane de lei, reprezentând accize și TVA. În aprilie–mai 2025, reprezentanții antrepozitului ar fi folosit 26 de ordine de plată emise de o altă firmă pentru a crea aparența plății accizelor, cu un prejudiciu de 2,2 milioane de lei.
Procurorii susțin că, prin șapte firme, suspecții ar fi obținut finanțări garantate de stat în programele IMM INVEST și IMM INVEST PLUS. Ar fi folosit documente și date inexacte sau incomplete despre investiții, aporturi proprii și sursele de rambursare, pentru a părea că îndeplinesc condițiile. Mecanismul ar fi fost sprijinit de angajați ai băncii, analiști de credit și membri ai comitetului de credit. Prin 12 contracte au fost obținute pe nedrept peste 41 de milioane de lei. Banii ar fi circulat între firmele afiliate și ar fi fost folosiți pentru aporturi la alte finanțări, plata unor datorii bancare și cheltuieli personale.
Separat, între august 2024 și mai 2025, prin achiziții simulate, bunuri supraevaluate și surse de rambursare nereale, ar fi fost obținute alte trei credite comerciale, fără garanție de stat. Paguba pentru bancă este de circa 2,45 milioane de lei. Un suspect cu funcție de conducere într-o administrație județeană a finanțelor publice ar fi oferit grupului informații și îndrumări despre situația fiscală a firmei interpuse, despre compensarea obligațiilor și despre relația cu fiscul. Procurorii cred că, în august–septembrie 2025, două firme conduse de liderul grupului au depus oferte concertate, prezentate ca independente, la o procedură de cesiune a unor creanțe bugetare de 5.275.461 de lei. Ele ar fi fost ajutate de președintele comisiei de selecție, cu funcție de conducere într-o administrație financiară județeană.
Ancheta privește și modul în care au fost procesate declarații vamale și eliberate produse petroliere din antrepozit. Potrivit procurorilor, inspectori vamali și persoane din cadrul operatorului de depozitare ar fi aplicat nelegal un regim care permite suspendarea plății accizelor. Astfel, firmele beneficiare ar fi amânat plata taxelor și ar fi vândut marfa înainte să o achite. Obligațiile fiscale amânate nelegal sunt de aproximativ 238,6 milioane de lei, accize și TVA la import. Prejudiciul din dobânzi și penalități calculate de vamă depășește 25 de milioane de lei. Audierile în acest caz au loc la sediul DIICOT – Structura Centrală din București.
