ceahlau-umbra-piramida-6-augustÎnceputul lunii august aduce în fiecare an grupuri de turiști care urcă pe muntele Ceahlău cu un scop precis, să asiste la un fenomen unic în lume, care pentru cunoscători, face România mai interesantă dintr-un anumit punct de vedere decât Stonehenge sau chiar piramidele egiptene. Vorbim tot despre o piramidă. Mai exact, holograma uneia. Sună a film științifico-fantastic, dar trebuie să știți că această hologramă poate fi văzută doar în primele zile ale lunii august în masivul Ceahlău. Și nu de oriunde. Acolo, la răsărit, stâncile formează niște umbre care, cu ajutorul norilor de ceață, formeaza imaginea 3D a unei piramide perfecte. Nu este singurul mister al acestui munte, intrat în mentalul colectiv, deloc întâmplător, drept “muntele sfânt al românilor”. Mai mult, părintele Ioanichie Bălan considera că, după Muntele Athos, Ceahlăul este al doilea munte sfânt al creștinătății ortodoxe, fapt dovedit de susținută activitate monahală desfășurată pe acest munte cu cea mai bogată toponimie creștin-ortodoxă din România. Toate acestea arată că aici a avut loc un transfer de sacralitate de la dacii zamolxieni la cei creștini ortodocși, ceea ce impune celor ce îl vizitează un respect cuvenit atâtor milenii de sacralitate. 

* Vârful Toaca, modelul piramidei lui Keops?

Doi cercetători români, soții Șicleanu, au făcut tot felul de cercetări interdisciplinare și au ajuns la o concluzie surprinzătoare: piramidele egiptene au aceleași caracteristici și principii constructive ca și vârful Toaca, care nu este decât o piramidă construită cam cu 10.000 de ani înainte de cele egiptene! Geometric, vârful  este constituit la partea inferioară dintr-un trunchi de piramidă, continuat cu un vârf piramidal teșit. Primul semn de întrebare l-a ridicat baza absolut pătrată a trunchiului de piramidă, cu latura de 296 de metri, înălțimea totală a acestei forme de relief fiind astăzi de 107 metri. În al doilea rând, este aproape imposibil ca două creste să se intersecteze, în mod natural, la exact 90 de grade. Și nu în ultimul rând, unghiul pantei de pe partea de Nord a vârfului (mai ferită de eroziune decât celelalte) este de 52 de grade, același ca și la faimoasa piramida a lui Keops. Plecând de la acest unghi, s-a făcut reconstituirea piramidei, așa cum arăta ea inițial. Similitudinile cu piramida lui Keops sunt tulburătoare: construcția egipteană are una din fețe aproape perpendiculară pe direcția Nord, iar fața similară a vârfului Toaca se abate cu doar 13 grade de la aceeași direcție, raportul între lungimea laturii și înalțime, folosit de arhitecții egipteni, are aceeași  valoare cu cea în care se încadrează și piramida reconstituită pe Toaca. Practic, vârful Toaca reprezintă o piramidă cu baza pătrată, formă de extremă raritate în natură, cu latura având lungimea dublă față de piramida lui Keops și cu unghiul pantei vestice cu doar 1° diferență comparativ cu aceași piramidă.

”Piramida lui Keops se înscrie perfect într-o reconstituire a piramidei inițiale de pe Toaca. Egiptenii au construit mai întâi piramida în trepte, apoi așa-numitele piramide strâmbe, apoi pe cele drepte. Toate cele trei modele se regăsesc pe Toaca. Modelul piramidei ar fi putut circula similar cu motivul spiralei de pe obiectele de ceramică, acesta, potrivit unor cercetători, pornind din zona dunăreană, a trecut în Creta și după 3000 de ani a ajuns în Egipt”, spune Ioan Șicleanu.

Numele vechi  al Ceahlăului, Pion, este la fel de interesant ca etimologie. Locuitorii de la poalele muntelui îl pronunță Pion sau Peon.

Utilizând semnificația din egipteana veche a cuvintelor: piâ- casa (vezi G. Rachet, 1970) și onâ-coloana (Biblia, Iesirea, 1, 11), Pion ar putea  însemna Casa Coloanei, adică exact ce par să reprezinte complexul Toaca (casa) – Panaghia (coloana).

Mai multe despre holograma și Calea Sacră de pe Ceahlău, puteți citi în Mesagerul de Neamț.

sursa foto: Samsara

Articolul precedentDouă echipe din Neamţ la Cupa Satelor la oină
Articolul următor6 august: Schimbarea la Faţă a Domnului – Pobrejenia
Stiri din Neamt, Bacau, Suceava, Iasi, Botosani, Vaslui. Primul ziar regional din regiunea Nord Est.