mrejeriu 

În aceste zile, se împlinesc 68 de ani de la moartea unui mare dascăl nemţean, Leon Mrejeru, unul din marii învăţători ai ţării. Născut la 10 februarie 1879 în satul Cotârgaşi, comuna Broşteni, a urmat şcoala primară (6 clase) la Broşteni şi Gimnaziul din Fălticeni, unde a avut colegi pe Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu şi Ion Dragoslav. Prietenia dintre Sadoveanu şi Mrejeru a durat toată viaţa. În 1894 este admis la Şcoala Normală “Vasile Lupu” din Iaşi, unde a fost un elev eminent. După absolvire a fost numit învăţător în satul Crucea, comuna Broşteni, apoi a  funcţionat la mai multe şcoli din judeţul Suceava şi din ţară, iar în final s-a stabilit la Piatra Neamţ la Şcoala primară de băieti nr. 2, unde a funcţionat până  la ieşirea la pensie, în 1936. În timpul carierei a ocupat mai multe funcţii de răspundere: revizor şcolar clasa a II-a în jud. Neamţ, revizor şcolar clasa a I şi organizatorul şcolii românesti din Silistra (1914-1916), propagandist cultural în Basarabia. A îndeplinit funcţia de inspector scolar pentru Ardeal şi Bucovina, membru in Consiliul general de instrucţie (1925-1930; 1932-1935), deputat în Parlament (1919-1920; 1922-1926; 1927-1928) şi Prefect al judeţului Neamt (1933-1937). În 1912, Leon Mrejeru era deja un învăţător cunoscut în judeţ şi în ţară. În 1911, la sărbătorirea lui Spiru Haret, cuvântul din partea invăţătorilor din România el l-a rostit. În 1912, învăţătorii nemţeni în frunte cu P. Gheorghiasa şi C. Stan, au întreprins o acţiune prin care ţăranii să aibă deputatul lor la Colegiul al III-lea, propus şi ales de ei şi nu impus de sus. După războiul balcanic din 1913, în urma păcii de la Bucuresti, cele două judeţe din Cadrilater au revenit României. Ministerul Instrucţiunii a hotărât ca în aceste judeţe să trimită ca inspectori şcolari doi dintre cei mai buni învăţători din ţară. Unul a fost Leon Mrejeru numit revizor clasa I in judeţul Dorostor. Aici a funcţionat până la 15 august 1916, când România a intrat în război, iar Leon Mrejeru a fost încorporat şi trimis pe front. Pentru faptele sale de vitejie a fost decorat cu ordinele “Sf.Ana”, “Coroana Romaniei”, “Steaua României” şi înaintat la gradul de căpitan. Ca deputat şi prefect a avut atenţia îndreptată tot timpul spre şcoală. Datorită lui s-au clădit în Neamţ, peste 100 de şcoli primare, s-a înfiintat la Piatra Neamţ un liceu de fete şi s-a construit un local pentru acest liceu, s-a adăugat un etaj la clădirea liceului de băieţi din Piatra Neamţ. Leon Mrejeru, care este, după dr. Constantin Angelescu, cel mai mare constructor de şcoli din România interbelică, s-a remarcat şi în publicistică. A colaborat la multe reviste: “Şezătoarea”, “Ion Creangă”, “Învăţământul primar”, “Convorbiri literare”, “Albina”, ş.a.  A murit pe 14 octombrie 1945 la Mizil pe când se întorcea din refugiu. Învăţătorii din Mizil l-au înmormântat cu toate onorurile, iar în 1968 osemintele i-au fost strămutate la Piatra Neamţ. (N. SAVA)

Articolul precedentFiscul vinde terenurile de la Socin
Articolul următorAcces „restricționat” în licee pentru absolvenții de gimnaziu