privatizare

România înregistrează un foarte lent şi ezitant proces de privatizare şi restructurare a întreprinderilor de stat. Sustenabilitatea fiscală a sistemului de sănătate este foarte limitată, iar serviciile de asistenţă medicală au o eficienţă scăzută. Există riscul de reacumulare a arieratelor în special la nivelul administraţiei locale, iar economia se confruntă cu politici active limitate pe piaţa muncii. Modernizarea mecanismului de lichidare a băncilor poate fi modernizat, iar deteriorarea calităţii activelor bancare rămâne un motiv de îngrijorare, se arată într-un Raport al Comisiei Europene, obţinut de HotNews.ro. Raportul analizează modul de îndeplinire a ultimelor două acorduri pe care România le-a avut cu finanţatorii internaţionali. Documentul detaliază pe capitole ceea ce s-a făcut bine şi unde au mai rămas de implementat reforme. Un număr consistent de pagini este alocat lipsei de eficienţă în atragerea de fonduri structurale, reformelor incomplete din Sănătate, dar şi sectoarelor energie, transporturi, bancar. Reforma sectorului întreprinderilor de stat a înregistrat un succes limitat şi rămâne incompletă. E important ca Banca Naţională a României să rămână vigilentă în continuare şi să menţină o politică monetară prudentă. Măsurile de austeritate au contribuit la reducerea rigidităţii structurii cheltuielilor. Arieratele guvernamentale au fost permanent dificil de controlat şi continuă să reprezinte o problemă. Încercările de a controla arieratele la nivelul administraţiei publice locale au eşuat, acestea continuând să crească. Trezoreria a construit un tampon de finanţare confortabil, care ar trebui să fie menţinut în continuare. Ministerul de Finanţe are în vedere emiterea de obligaţiuni guvernamentale dedicate gospodăriilor. Sistemul de sănătate se confruntă cu provocări majore. Au fost iniţiate reforme de asistenţă medicală, dar până acum, progresul a fost lent şi impactul este dificil de măsurat La începutul primului program, piaţa forţei de muncă românească era caracterizată de o pondere ridicată a muncii la negru. De asemenea, din cauză că salariile creşteau mai repede decât productivitatea, România a pierdut din competitivitate. Succesul restructurării sectorului întreprinderilor de stat a fost foarte limitat. Citit cu atenţie, documentul indică şi viitoarele ţinte pe care noul acord cu FMI şi CE le va include. Cel mai probabil acestea vor fi din zona sănătăţii, a restructurării firmelor de stat şi a arieratelor la companiile locale. De altfel, surse apropiate BNR au declarat pentru HotNews că finanţatorii internaţionali le-ar fi comunicat partenerilor români că acesta este ultimul acord pe care îl încheie cu România. “A sosit timpul ca România să meargă pe picioarele ei, fără ca Washingtonul sau Bruxelles-ul să fie permanent cu ochii pe economia dv”, ar fi afirmat unul din membrii echipei străine de negociatori. Din păcate, riscul major este cel politic, mai ales că în anul care vine în România vor avea loc alegeri, iar acest proces e însoţit mai mereu de promisiuni care afectează bugetul prin alocarea unor cheltuieli care pot ameninţa ieşirea din ţintele convenite. (Z.C.H.)