ccr 02Guvernul României a reclamat la Curtea Constituţională (CCR) cel puţin 4 acte normative referitoare la salarizarea bugetarilor.

Conform unor comunicate de presă ale Cabinetului Cioloş este vorba despre “modificarea Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici”, “modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății”, “Ordonanța de urgență a Guvernului 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor” şi de “Legea-cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice”.

În toate cele 4 cazuri, Camera Deputaţilor, ca for decizional, a decis o serie de modificări, iar Guvernul apreciază că acestea ar face ca “impactul suplimentar să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința încălcării Tratatului de la Maastricht”.

Decizia Cabinetului Cioloş intervine pe fondul eşuării negocierilor dintre Ministerul Muncii şi sindicatul funcţionarilor din administraţia publică. Reprezentanţii salariaţilor au refuzat să participe la un grup de lucru propus de minister, care ar fi urmat să discute, în perioada următoare, revendicările. Funcţionarii au anunţat că vor face grevă, marţi, 12 iulie, urmând ca, de pe 19 iulie, să întrerupă activitatea pe termen nelimitat.

Suprasolicitarea neuropsihică

În privinţa Statutului funcţionarilor publici, se apreciază că ar fi problematic amendamentul referitor la “sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%”. “Acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact  bugetar de circa 1,89 milioane de lei în plus, față de cheltuielile de personal aprobate în bugetul instituției pentru anul 2016. Introducerea unei astfel de reglementări are și o componentă discriminatorie față de personalul celorlalte instituții și autorități publice și poate crea premisele unor solicitări similare din partea acestora, precum și acțiuni în instanță din partea funcționarilor publici, pentru acordarea acestui spor”, potrivit comunicatelor citate.

Stimulentele pentru medici – o povară?

Guvernul României a înaintat sesizare şi în privinţa altor două amendamente, referitoare la domeniul sănătăţii: “Ministerul Sănătății, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie să poată acorda personalului medical și de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe țară” şi “Autoritățile administrației publice locale să poată acorda personalului medical și de specialitate din spitalele publice din rețeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe țară”. Cabinetul Cioloş apreciază că “adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017″.

Discriminare la Transporturi?

Palatul Victoria se declară nemulţumit şi de „amendamentul care propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016″. Guvernul afirmă că “acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu și va duce la inechități între personalul din aparatul propriu al ministerelor. Măsura contravine astfel scopului art. 3, anume de a elimina diferențele de salarizare pentru muncă egală în unități similare”.

15% pentru deţinătorii titlului de doctor?

Nu în ultimul rând executivul este deranjat şi de unele prevederi privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Ar fi vorba de “acordarea către personalul bugetar care posedă titlu științific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care a obținut titlul științific” şi de “o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate în coordonarea prim-ministrului și cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înființate, fie contractul colectiv de muncă a expirat”. În primul caz se apreciază că beneficiul este deja prevăzut de o lege în vigoare (O.U.G. nr. 57/2015), iar în al doilea se invocă, din nou, o posibilă discriminare. (M. CONSTANTINESCU)