aleho
pietricica turism
sihastri 03 manastirea Sihastria
Mănăstirea Sihăstria

Jandarmii montani au intervenit, vineri, 30 octombrie, la Mănăstirea Sihăstria, de unde s-au reclamat furturi din chilia Părintelui Cleopa, se menţionează într-un comunicat al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Neamţ.

Jandarmii au ajuns la faţa locului, puţin după orele prânzului (12:20), şi au constatat că faptele se confirmă.

“Patrula de jandarmi a fost direcționată la Mănăstirea Sihăstria, ca urmare a solicitării personalului mănăstirii, care susținea că mai mulți tineri au fost surprinși în timp ce sustrăgeau bani din chilia părintelui Cleopa. Jandarmii au identificat trei tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 21 de ani, cu domiciliul în Pașcani care aveau asupra lor suma de 370 de lei. Cele trei persoane au recunoscut fapta, iar banii au fost predați personalului mănăstirii. În cauză au fost întocmite acte de constatare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt, iar cei trei tineri au fost conduși la sediul Poliției orașului Târgu Neamț, în vederea continuării cercetărilor”, se menţionează în comunicatul IJJ Neamţ.

Părintele Cleopa
Părintele Cleopa

Părintele Cleopa – scurtă biografie

Părintele Cleopa (1912 – 1998) a fost arhimandrit şi stareţ la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinţei ortodoxe. În decembrie 1929 s-a alăturat obştii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. În 1935 este luat în armată, în Botoşani, iar în 1936 se reîntoarce la schit şi este uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de Cleopa. În 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie este hirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Siguranţă, se retrage pentru 6 luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949 arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareţ al Mănăstirii Slatina (Suceava), unde se transferă alături de 30 de călugări din obştea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina. Între 1952 – 1954, este urmărit de Securitate şi se retrage în Munţii Stânişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziţia Patriarhului Justinian. În 1956, revine la metanie, iar în primăvara anului 1959, se retrage pentru a treia oară în Munţii Neamţului, unde îşi petrece următorii 5 ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obşti, şi povăţuieşte fără întrerupere atât călugări, cât şi mireni, timp de 34 de ani. Încetează din viaţă pe 2 decembrie 1998. (M. CONSTANTINESCU)