0:00

WC-ul țărănesc este un mic pas spre civilizație pentru cele peste trei milioane de gospodării românești ai căror proprietari fac nevoile în curte. Căci, da, o statistică recentă ne spune că aproape 40% din gospodăriile românești, adică mai bine de trei milioane, au încă WC-ul în curte și nu sunt branșate la un sistem de canalizare. Sunt niște date care ar trebui să strivească orice politician care mai are neobrăzarea să vorbească despre modernizarea statului.

România nu poate fi numit stat modern, când în 40% din curțile oamenilor se află gropi pline de fecale și nu poate fi numit stat membru al Uniunii Europene când în secolul XXI cetățenii săi nu au baie în locuințe. Se accesează fonduri europene pentru cele mai diverse prostii, sute de ONG-uri fac burdihanul mare din impozitele cetățenilor Uniunii Europene, despicând firul în patru cu decontare la Bruxelles, în timp ce milioane de români au parte de călătorii spre fundul curții, acolo unde au reușit cu greu, să pună câteva scânduri în jurul unei gropi. S-au dat bani europeni pentru centre de informare turistică și pentru cine știe ce workshop-uri despre cum se mulge oaia, dar nu, nu există canalizare. Și chiar dacă ar exista, cele 40% din gospodării cu WC în curte n-ar avansa prea mult. Pentru că, dincolo de țeava care-ți trece prin fața porții, mai există și alte costuri. Ar trebui construită încă o cameră la care ar trebui să ajungă niște țevi și de la care ar pleca altele. Cameră în care are trebui pus un vas de WC cu rezervor pentru apă, o chiuvetă și încă niște alte mici chestii absolut necesare. Care costă. Poate nu mult pentru noi, dar enorm pentru niște oameni ale căror venituri se situează undeva la limita sărăciei.
Sunt peste trei milioane de gospodării românești care au, încă, WC-ul în curte.

Jumătate dintre târgnemțeni au WC-ul în fundul curții, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Jumătate dintre târgnemțeni au acces la canalizare

Raportat la orașul Târgu-Neamț, aici incluzând și cartierele Humulești, Humuleștii Noi și Blebea, situația este la fel de… maro! Conform datelor oficiale de la ApaServ 4.034 de apartamente sunt racordate la rețeaua de canalizare, în timp ce doar 519 de case din oraș sunt racordate la rețeaua de canalizare. Cartierele Humulești, Humuleștii Noi și Blebea nu au încă canalizare, așadar locuitorii din aceste cartiere necunoscând beneficiile băii cu canalizare.

Conform statisticii gradul de racordare la rețeaua de canalizare raportat la numărul de locuitori este de doar 58%. Practic, doar jumătate dintre locuitorii zonei Târgu-Neamț au băile racordate la canalizare. Restul, ori au fose în curți, ori merg la WC-ul din curte. Recentul contract semnat între Primăria Târgu-Neamț și Compania Județeană Apa Serv dă ceva speranțe târgnemțenilor care încă mai au buda în fundul curții. Este vorba de contractul CL 3 – Alimentare cu apă și rețele de canalizare în Aglomerarea Târgu-Neamț. Contractul face parte din proiectul major „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Neamț”, proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune.

Jumătate dintre târgnemțeni au WC-ul în fundul curții, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Obiectivul acestui contract îl constituie executarea de lucrări la rețeaua de alimentare cu apă și la rețeaua de canalizare din orașul Târgu-Neamț și la cea din comuna Vânători. Concret, în cadrul contractului, se vor desfășura următoarele lucrări: în orașul Târgu-Neamț se va extinde rețeaua de apă potabilă cu aproximativ 2,6 km pe 11 străzi, reabilitarea rezervoarelor Cetate, Batalion și conectarea acestora la sistemul de monitorizare S.C.A.D.A, reabilitarea stației de pompare Pometea și conectarea acesteia la sistemul de monitorizare S.C.A.D.A, extinderea rețelei de canalizare cu aproape 20 de km pe 37 de străzi, constituirea a cinci stații de pompare ape uzate și conectarea acestora la sistemul de monitorizare S.C.A.D.A.

De asemenea, în comuna Vânători Neamț se va extinde rețeaua de canalizare cu aproximativ 24,3 km pe 30 de străzi, construirea a opt stații de pompare ape uzate și conectarea acestora la sistemul de monitorizare S.C.A.D.A. Contractul se încheie pe o perioadă de 20 de luni, iar valoarea lui este de 47.995.043,17 lei, fără TVA, având drept surse de finanțare 79,14% fonduri europene și 20,86% cofinanțare națională.

Ciprian Traian STURZU

Articolul precedentBisericile din Târgu-Neamț, noi alocări de la bugetul local
Articolul următorSarcină n-a mai venit la Piatra Neamţ