Regiunea Nord-Est este recunoscută oficial ca fiind cea mai tânără regiune de dezvoltare din România, având o populație considerabil mai tânără (cu peste 4 ani) în raport cu restul țării. Vârsta medie generală în regiunea Moldovei era de 40,8 ani, anul trecut, potrivit datelor INS. Într-un Top regional al tinereții, realizat pe baza ultimelor informații oficiale, referitoare la vârsta medie pe județe, situația s-ar prezenta astfel:
- Județul Iași: 39,0 ani: Este al doilea cel mai tânăr județ din întreaga țară (depășit doar de Ilfov). Fiind un centru universitar masiv și un pol economic regional, Iașiul reușește să atragă și să rețină o populație tânără substanțială
- Județul Suceava: 39,9 ani: Rămâne sub pragul psihologic de 40 de ani, menținându-și o structură demografică robustă prin comunitățile rurale active
- Județul Vaslui: 41,2 ani
- Județul Botoșani: 41,8 ani
- Județul Bacău: 41,7 ani: Se situează aproape de media regiunii, dar, totuși, sub media națională de îmbătrânire
- Județul Neamț: 43,1 ani: Este cel mai îmbătrânit județ din regiunea Nord-Est, depășind media regională și apropiindu-se vertiginos de media națională din cauza unui fenomen mai accentuat de emigrare economică a tinerilor din ultimele două decenii.
În ultimele două decenii, în perioada 2005–2025, România a înregistrat cea mai mare creștere a vârstei mediane a populației dintre statele UE, de 8,6 ani, potrivit datelor publicate de Eurostat.
La nivel european, publicația interactivă Eurostat – Demografia Europei (ediția 2026) indică faptul că “Îmbătrânirea populației trebuie abordată nu doar din perspectiva sănătății, ci și din perspectivă socială, economică și demografică. 22% din populația Uniunii Europene (aproximativ 99 de milioane de persoane) are vârsta de 65 de ani sau peste. La 1 ianuarie 2025, vârsta mediană a populației UE era de 43,3 ani în cazul bărbaților și de 46,5 ani în cazul femeilor”.
Analizele demografice realizate de Institutului Național de Statistică (INS), ediția 2025, în studiul “Proiectarea populației active a României la orizontul anului 2080” indică adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică în țara noastră. Același material evidențiază, pe lângă îmbătrânire (longevitate) accentuată și o diminuare a populației rezidente. Conform datelor INS, în scenariile demografice analizate, populația României va înregistra o pierdere de peste 23%, din numărul populaţiei raportat la anul 2022 (- 4,4 milioane locuitori), ajungând în anul 2100 la 14,6 milioane locuitori. În același document, se arată că această contracție este însoțită de o modificare severă a raportului de dependență demografică și de o reducere accentuată a populației active, ceea ce va genera, de la un an la altul, presiuni suplimentare asupra sistemelor de pensii și de sănătate, astfel încât se impune ca necesară recalibrarea intervențiilor de sănătate publică.
Angela Croitoru
