izv alb 01

Pe vechea lege nr. 2 din 1968, Bicazul figura cu încă trei localități componente (Capșa, Dodeni, Izvoru Muntelui) și trei sate (Izvoru Alb, Potoci, Secu) aparținând de oraș. În dreptul Pietrei, de pildă, erau trecute Ciritei, Doamna, Văleni, ca localități componente, și comunele suburbane Dumbrava Roșie și Săvinești, după cum comunele Cordun și Horia țineau de municipiul Roman. Cu totul, județul avea 66 de comune de sine stătătoare, inclusiv actualul oraș Roznov. Alte vremuri, altă organizare.

Astăzi, așa cum menționează diferite surse, Bicazul împlinește 53 de ani de când e oraș. Decretul, emis cu o zi mai devreme, a apărut în „Monitorul Oficial” pe 27 august 1960, o confirmare venind și din partea primarului Nicolae Sălăgean, care recunoaște că aceasta era ziua standard a orașului, nu Sf. Dumitru. Indiferent de sărbătoare, localitatea este prăbușită economic și depopulată. Cu puțin peste 6.000 locuitori, ca populație stabilă, poate deveni o comună așezată, vremurile când avea aproape 10.000 de locuitori părând neverosimile pentru cei mai tineri.

După 53 de ani, satul Izvoru Alb arată ca rupt de civilizație. O posibilă comercializare a sălbăticiei nu se susține nici ea din simplul motiv că a ajunge acolo este un coșmar. Mai rău decât atât, cu argumentele diriguitorilor administrativi pe masă, poate fi chiar ilegal. Concret, povestește primarul Nicolae Sălăgean, la Izvoru Alb ar mai fi 350 de locuitori, alături de ei suferind încă vreo 70-80 la Secu. Ca să nimerești acolo, prima variantă e cea clasică, pe malul lacului de acumulare, pe drumul forestier administrat de Romsilva. Până în iulie a.c., te opreai în partea de jos a satului care, practic, era rupt în două de la alunecările de teren din august 2005. Relatările din presa vremii stau mărturie despre cum satul a intrat sub apă după ce, muntele luând-o la vale, cursul pârâului care-l traversează a fost zăgăzuit de un baraj natural. Pornind de la nenorocirea abătută asupra satului, interesant devine un studiu publicat un an mai târziu, în Revista de geomorfologie, care menționează și o alunecare de proporții din 1914, și „recrudescențe sporadice”. La nivelul anului 2006 inventaria gospodăriile și sublinia că „din totalul de 129 ale sale nefiind niciuna care, sub o formă sau alta, să nu fi avut pierderi materiale”.

Cert este acum podul inaugurat luna trecută. Astfel, pentru a ajunge în partea de sus a satului n-ar mai fi nevoie de celebrul axial Izvoru Muntelui – Durău sau DJ 155 F, cum e trecut în scripte. Întrucât varianta pe lângă lac cuprinde o porțiune de 4 kilometri de drum stricat rău de tot, e greu de crezut că lumea va renunța la axial. Însă, perfect oficial și legal, ar trebui să renunțe sub amenințarea sancțiunilor. Vicepreședintele Dan Manoliu, de la Consiliul Judeţean Neamț, cu directorul tehnic Doru Conachi alături, confirmă că DJ 155 F este închis circulației publice din… 1999! Pe partea plină a paharului, indiferent de temeiul și condițiile de umplere, se reține gândirea cu aparențe pozitive a lui Nicolae Sălăgean. Apreciază condițiile de acces de pe axial drept bune și e mulțumit de nivelarea parțială a celuilalt prin lucrările efectuate de „un ocol silvic privat de la Oituz care se ocupă de pădurea vândută de prințul Sturdza”. La ce bani sunt, n-are cum spera la mai mult. Cu ce bani și în ce condiții electorale s-a turnat asfalt pe axialul închis circulației, cu ani în urmă, nu tulbură autoritățile noastre nici cât soarta amărâților de la Izvoru Alb.

 izv alb 02

izv alb 03

izv alb 04

izv alb 05

Viorel COSMA

1 COMENTARIU

  1. PACAT DE ACEL DRUM DE SUB MUNTE…ESTE ATAT DE FRUMOS SI PITORESC,..ESTE ATAT DE TRIST CA TOTUL SE DUCE DE RAPA…DAR DEGEABA PLANGEM NOI FRUMUSETILE PATRIEI NOASTRE ,CATOT NU SE FACE NIMIC…FRUMOASA NOASTRA TARA ESTE OCOLITA DE CEI CARE CU DRAG AR VREA SA O VIZITEZE ..DAR DRUMURILE IN PRIMUL RAND LASA DE DORIT…MARE ,MARE PACAT…..

Comments are closed.