Parchetul General a finalizat urmărirea penală și a trimis în judecată doi medici pentru comiterea a peste 200 de fapte de abuz în serviciu. Unul este acuzat de 185 de fapte de abuz în serviciu și luare de mită, iar celălalt de 24 de fapte de complicitate la abuz în serviciu. „În perioada aprilie 2018 – mai 2022, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de medic primar ce își desfășoară activitatea în cadrul Clinicii de Cardiologie a unui spital din Iași, prin exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, cu știință, primul inculpat a procedat la implantarea unui număr de 185 de pacienți cu dispozitive medicale (stimulatoare și defibrilatoare), de unică folosință, dar extrase de la cadavre sau a căror sursă de proveniență nu se cunoaște, cu ignorarea riscului de a provoca acestora probleme medicale grave, procedând la reutilizarea/resterilizarea dispozitivelor, deși acest lucru este interzis de legislația primară”, conform Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Procurorii au concluzionat că faptele au avut drept consecință un prejudiciu în dauna spitalului din Iași de 2.076.505 lei, vătămarea intereselor pacienților, unii fiind părți civile în procesul penal, precum și încălcarea dreptului legal al pacientului de a fi informat.
Cel de-al doilea medic, în calitate de cardiolog la un spital din Brașov, i-a furnizat primului acuzat de 24 ori, în perioada 02.07.2018 – 13.03.2022, echipamente medicale care sunt de unică folosință (stimulatoare și defibrilatoare), dar a căror sursă nu se cunoaște, nesterilizate/cu valabilitatea termenului expirată, în vederea implantării acestora unor pacienți.
„Din rechizitoriu reiese că primul inculpat a operaționalizat o rețea formată din cadre medicale care i-au furnizat dispozitive cardiace implantabile, unele extrase de la pacienți decedați, fără respectarea prevederilor legale și fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparținătorilor. Ulterior, inculpatul a executat proceduri medicale de reimplantare a acestor dispozitive, fără a le înregistra în gestiunea spitalului (în lipsa unor documente de proveniență) și, în consecință, fără a parcurge fluxul procedural intern (respectiv preluarea de către farmacia spitalului și predarea către Secția clinică cardiologie), neexistând avize de conformitate din partea Ministerului Sănătății, certificate de garanție și documente care să ateste parcurgerea procedurilor de sterilizare”, mai arată sursa citată.
Stimulatoarele/defibrilatoarele au fost reutilizate/resterilizate, deși indicația producătorilor era de unică folosință. „O mare parte dintre intervențiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienți decedați, derulate/recomandate de către inculpat, nu erau necesare procedându-se la operaționalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacții de natură a conduce la simptomatologia specifică. Deși unele defibrilatoare au ca indicație strictă prevenția primară sau secundară a morții cardiace subite, inculpatul a implantat astfel de dispozitive fără justificare clinică, în situații care nu impuneau acest lucru, ignorând riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave sau chiar decesul”, au mai arătat anchetatorii.
Pentru a evita tragerea la răspundere în caz de eventuale culpe medicale, medicul acuzat a dispus unor medici din subordine sau medici rezidenți, care nu aveau competențe profesionale în domeniul dispozitivelor cardiace implantabile, să realizeze intervențiile chirurgicale. În unele cazuri a solicitat medicilor executarea intervențiilor sub garanția asumării actelor medicale de către el însuși, însă, ulterior, a refuzat să semneze pentru acestea. Acuzatul sau medici din subordine, la solicitarea acestuia, au alterat mai multe înscrisuri, respectiv formularele “Consimțământul informat al pacientului”, prin adăugarea, ulterior semnării acestora de către pacienți, unui paragraf olograf, înainte de rubrica cu semnătura persoanelor în cauză și fără a le aduce la cunoștință, că bolnavii și-ar fi exprimat acordul prealabil pentru implantarea unui dispozitiv extras din cadavre și/sau efectuarea de modificări ulterioare pe foaia de observație clinică general (prin utilizarea de corectoare, rescriere și/sau adăugiri), referitoare la implanturi de dispozitive extrase de la pacienți decedați.
Aparținătorilor persoanelor decedate de la care erau extrase dispozitivele nu li se cerea consimțământul prealabil și totodată, pacienții cărora le erau reimplantate acele dispozitive nu erau informați despre faptul că acestea sunt fie resterilizate și reutilizate, fie provin de la pacienți decedați. Cu privire la consimțământul informat al pacientului, procurorul a mai reținut în rechizitoriu faptul că inculpatul nu a respectat acest drept legal și nu a informat pacienții cu privire la procedură, natura și tipul aparatului, dacă este nou sau resterilizat și nici asupra consecințelor procedurii de implantare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Semnătura pacientului era luată formal, dar în marea majoritate a cazurilor nici nu le cerea consimțământul. Primul dintre acuzați a cerut și primit de la o pacientă 100 de lei, pentru activitățile prestate.
