Duminică, 7 septembrie, cu începere de la ora 20:30 vom putea asista la un fenomen ceresc rar și spectaculos, vizibil și pe cerul țării noastre: eclipsă totală de lună, satelitul pământului fiind acoperit în totalitate de umbră și căpătând o culoare de roșu – sângeriu. Cunoscut în termeni populari ca „Lună sângerie”, punctul maxim va fi atins în jurul orei 21:21, când luna va fi complet acoperită de umbră și se va încheia în jurul orei 23:55.
Fenomenul astronomic ce se va produce în noaptea de 7 spre 8 septembrie, va fi vizibil, treptat, odată cu intrarea satelitului în câmpul de vizibilitate. În principalele municipii din zona Moldovei luna răsare cel mai devreme la Vaslui la ora 19:32, la Iași – la ora 19:33, la Bacău – 19:36, urmează Piatra-Neamț și municipiul Botoșani unde luna va răsări la 19:38, în timp ce la Suceava răsăritul va fi la 19:39, potrivit site-urilor de specialitate. La București, Luna va răsări la ora 19:37, când deja se află în umbra Pământului.
Luna se va afla în constelația Peștilor, având în stânga sa planeta Saturn, eclipsa totală va fi vizibilă din țara noastră pentru 4 ore și 20 de minute, iar activitatea maximă, cea mai spectaculoasă va dura 1 oră și 22 de minute, potrivit Observatorului Astronomic Amiral „Vasile Urseanu” București, care va transmite fenomenul în direct: „Cea mai spectaculoasă parte a fenomenului este totalitatea, perioada cât Luna se află în umbra planetei noastre și capătă culoarea roșiatică specifică, de aici și denumirea de „Lună sângerie”. Totalitatea începe la ora 20:30, are maximul la ora 21:21 și se termină la ora 21:52. În timpul totalității, Luna se va afla destul de jos pe cer, înspre est-sud-vest. Eclipsa de Lună se termină la ora 23:55. Din România, următorul fenomen astronomic se va vedea pe data de 28 august 2026.” (Sursa: Observatorul Astronomic Amiral „Vasile Urseanu”)
Eclipsele apar atunci când sunt îndeplinite anumite condiții: Soarele proiectează în urma sa un con de umbră, precum și unul de penumbră, iar Luna, la neavând lumină proprie, de fiecare dată când pătrunde în umbra Pământului nu mai este luminată. Modul în care Luna intersectează, parțial sau total, conul de umbră sau doar cel de penumbră, conduce la o eclipsă de Lună, parțială sau totală. Eclipsele apar atunci când cele trei corpuri cerești, Soarele, Pământul si Luna, se află pe aceeași direcție.
Cum apare „Lună Sângerie”
Potrivit astrologilor, pe parcursul unei eclipse de Lună, culoarea roșie sau portocalie deoarece lumina solară este filtrată printr-un strat gros al atmosferei terestre înainte de a ajunge pe suprafața Lunii. „Lună Sângerie” este folosit și pentru a descrie, în mod popular, o eclipsă totală de Lună, datorită nuanței roșiatice pe care o capătă satelitul natural al Pământului.
Culoarea roșiatică poate fi rezultatul unui fenomen optic numit și „dispersie Rayleigh”, care permite razelor roșii ale Soarelui să treacă prin atmosfera terestră și să ajungă la Lună. Într-o eclipsă totală, întreaga Lună intră în cea mai întunecată parte a umbrei Pământului, ceea ce conduce la această nuanță de roșu – portocaliu, care nu este observabilă de obicei.
Nu ai nevoie de echipament special pentru a observa acele eclipse de lună care sunt vizibile, din anumite zone de pe pământ. Acestea pot fi observate cu ochiul liber, însă pentru a spori vizibilitatea poți utiliza un telescop sau un binoclu sau telescop poate îmbunătăți vizualizarea. Fenomenul poate fi observat în condiții mai bune atunci când te afli într- un mediu întunecat, departe de luminile puternice sau lucruri care pot obtura câmpul vizual cum sunt clădirile înalte ale orașului.
Prima eclipsă totală de lună din acest an a avut loc pe 14 martie, însă atunci fenomenul a fost vizibil parțial, punctul de maxim fiind atins la ora 6:34, când luna se afla deja sub linia orizontului, dar a fost vizibilă pentru 38 de minute.
Următoarea eclipsă parțială de lună va avea loc pe 28 august 2026, când fenomenul va fi vizibil pentru 2 ore și 14 minute, faza de maxim va avea loc la ora 5:34, iar luna va apune după această fază maximă, potrivit informațiilor de pe site-ul observatorului bucureștean.
Angela Croitoru
