aleho
heidelbergcement

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

O oră de dirigenţie, după 60 de ani de la absolvire

 Câţiva dintre învăţătorii nemţeni – absolvenţii promoţiei 1953 a Liceului Pedagogic (actual Colegiul Naţional Gheorghe Asachi) – au sărbătorit vineri, 28 iunie, Ziua Învăţătorilor mai devreme cu două zile. În fapt, la sediul Asociaţiei Învăţătorilor, a avut loc o emoţionantă întâlnire a absolvenţilor după 60 de ani. Fatalmente, majoritatea celor strigaţi la catalog de dirigintele prof. Paul Vasiliu – decan de vârstă al profesorilor de la acest liceu (acum câteva luni a împlinit frumoasa vârstă de 90 de ani, fapt consemnat de noi atunci) – nu au mai putut spune „Prezent”; cei mai mulţi dintre ei au format alte clase de absolvenţi în Ceruri, unii au fost motivaţi de colegii lor, prezenţi, că nu au putut veni pentru că sunt bolnavi, alţii au anunţat în ultima clipă că nu mai pot veni (Dumitru Ghiba a trimis un sms unuia dintre organizatori, profesorul Gheorghe Grigorescu, cerând scuze colegilor că nu a mai putut ajunge). Şi, cum se cuvenea la început de oră, s-a strigat catalogul. Cine altul să-l strige decât decanul de vârstă al profesorilor, Paul Vasiliu. Numai că domnul profesor, „punctual ca întotdeauna”, cum s-a autocaracterizat, (dar observând că ora de începere trecuse cu câteva minute), a luat pliantul cu programul de pe „catedră” şi, uitându-se la ceas, a întrebat: „Am deschis programul. Aici scrie aşa:  ora 11,15 – pauză de cafea. Ce facem? Luăm pauză? Nu-i aşa că n-avem cafea? Aşa că vom merge mai departe”. Şi a citit cele 4 cataloage (de fapt, liste luate din propria sa carte, Monografia Şcolilor Normale din Piatra Neamţ, 1912-2002), două clase de fete şi două de băieţi. Din bănci se auzea: „Decedat, absent motivat, decedat, decedat, absent, bolnav, decedat, motivat…” Din când în când se desluşea şi câte un „prezent”. Doar vreo 5 din fostele „normaliste” şi vreo 7 din foştii lor colegi au ajuns la această întâlnire. Au răspuns „prezent” (din câte am desluşit de pe reportofon; dacă am omis vreun „prezent”, îmi cer scuze) următorii: Mândru Antonia, Ravaru Maria, Ciobanu Maria, Cojocaru Sanda, Gherghel Aurelia, Amaicei Gheorghe, Grigorescu Gheorghe, Ifrim Vasile, Manole Valeriu, Roşu Vasile, Rusu Vasile, părintele Ravaru (venit tocmai de pe Muntele Athos). Cineva i-a propus profesorului Paul Vasiliu să strige catalogul şi peste 5 ani. Domnul profesor, şugubăţ, a făcut un semn spre tavan: „Eu vin, dar trebuie să vorbiţi cu El…” şi a continuat: „Îmi pare rău că lipsesc atât de mulţi. Am venit cu tot dragul la dv, cum de altfel am mai făcut-o şi în alţi ani. De altfel, şcoala este o adevărată familie. Şi eu am organizat multe astfel de întâlniri cu foştii mei colegi de la Petru Rareş. Le-au plăcut atât de mult încât mi-au propus să ne întâlnim în fiecare an”. Emoţionante vorbe au rostit şi cei doi organizatori ai evenimentului, profesorii Gheorghe Amaicei şi Gheorghe Grigorescu (fost director al liceului), iar „elevii” care au venit conştiincios la întâlnire au primit câte o diplomă de recunoştinţă. Un cuvânt de salut şi de recunoştinţă a rostit noul preşedinte al asociaţiei, profesorul Liviu Rusu. Cei prezenţi au mers apoi la biserică la un parastas, pentru a-i pomeni şi acolo pe cei care nu au venit la întâlnire fiind plecaţi la alt diriginte ceva mai sever, la Domnul.

 Nicolae SAVA