Europarlamentarul PNL Eduard Hellvig a fost propus, joi, 19 februarie, de președintele Klaus Iohannis pentru postul de director al Serviciului Român de Informații, informeză Agerpres.
„Ambele servicii secrete au rămas, în ultima perioadă, fără directori, atât SRI, cât și SIE, din motive diferite. În ultimele săptămâni, datorită unor evoluții în viața politică și în mediul public, SRI a fost de foarte multe ori în atenția publică. Am considerat că, în această perioadă, este nevoie ca la SRI să existe o echipă completă pentru a instaura calmul necesar acolo. Astfel, am decis să fac o nominalizare pentru poziția de director al SRI. În această seară, am semnat scrisoarea către președinții celor două Camere ale Parlamentului și l-am propus pe dl Eduard Raul Hellvig pentru poziția de director al Serviciului Român de Informații”, a declarat președintele Iohannis, la Palatul Cotroceni.
El a arătat că, în cursul zilei, a discutat cu liderii partidelor parlamentare, pe care i-a informat cu privire la intenția de a-l propune pe Eduard Hellvig la SRI, și că despre același subiect a vorbit și cu cei doi președinți ai Parlamentului.
IOHANNIS: „Are energia necesară”
Președintele Iohannis a explicat ce îl recomandă pe Eduard Hellvig pentru această poziție.
„Atunci când m-am gândit la o persoană pe care să o propun la SRI, am căutat pe cineva care este pregătit pentru o astfel de poziție, care are energia necesară, care cunoaște actorii politici, care are suficiente cunoștințe despre activitatea SRI și care este o persoană care să aducă calmul necesar. Pe de altă parte, am căutat o persoană care, pentru mine, reprezintă garanția unui parcurs de modernizare și de europenizare și pentru SRI. SRI a câștigat foarte mult ca și imagine publică în ultimii ani, a avut rezultate notabile și s-au făcut progrese semnificative. Toate acestea trebuie să fie duse mai departe de cel care va fi director al SRI și am convingerea că dl Hellvig va face aceste lucruri”, a arătat el.
Șeful statului a indicat că, probabil în cursul săptămânii viitoare, Parlamentul va lua în dezbatere numirea lui Eduard Hellvig la SRI.
Fostul director, George Maior, și-a înaintat, pe 27 ianuarie, demisia de la conducerea SRI președintelui Klaus Iohannis, care a acceptat-o.
Funcția de director SRI a devenit oficial vacantă pe data de 3 februarie când Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens, cu 362 de voturi „pentru” și o abținere. Mai înainte, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului luase act, în aceeași ședință, de demisia lui George Maior din funcția de director al SRI.
Potrivit art. 23 din Legea nr.14 din 24 februarie 1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, SRI este condus de un director, cu rang de ministru.
Acesta este „numit de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, la propunerea Președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fata celor două Camere ale Parlamentului.”
Potrivit legii, la numirea în funcție, directorul depune, în fața Parlamentului, jurământul de învestitură.
HELLVIG: „Sunt onorat”
„Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o președintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații. Sper că, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate”, a subliniat Hellvig, într-o postare pe pagina sa de socializare.
Potrivit acestuia, interesul național înseamnă, în actuala etapă a democrației românești, și conform voinței cetățenilor, consolidarea statului de drept.
„De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanței — în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar și al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esențiale două coordonate de acțiune: combaterea corupției și dezvoltarea capacităților de apărare a siguranței naționale. Țin, totodată, să precizez de pe acum că sunt ferm convins că o democrație funcțională are resorturile necesare pentru ca statul și propriii cetățeni să se afle întotodeauna de aceeași parte a baricadei. Cu o condiție: ca toate instituțiile să acționeze conform regulilor democrației și ale societății deschise”, a precizat Eduard Hellvig.
FIŞĂ BIOGRAFICĂ
Eduard-Raul Hellvig s-a născut la 27 octombrie 1974, la Zalău, județul Sălaj.
A absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrație Publică din cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca (1997). În 2009 a obținut titlul de doctor în Relații Internaționale al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București.
A urmat studii postuniversitare la Colegiul Național de Apărare, Universitatea Carol I București (2005-2006); Centrul European de Studii de Securitate ”George C. Marshall”, Germania, Garmisch-Partenkirchen (2006).
Și-a început activitatea profesională ca director de programe al ”Institutului de Analiză Politică” Cluj-Napoca (1996-1997), și a continuat ca broker la BVB — TVM S.A. (1997-1998), apoi ca, director general Institutul de Studii Sociale (2001-2003) și director executiv Sintezis România (2004).
În 2003, a devenit membru al Partidului Umanist din România (PUR), care, în mai 2005, s-a transformat în Partidul Conservator — PC, între 2004-2005 a deținut funcția de președinte interimar al PUR Bihor.
În 2008, s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL). A fost secretar general al PNL (3 mai 2011—martie 2014). În prezent este vicepreședinte al PNL.
A fost consilier politic al fostului vicepreședinte PNL Horia Rusu (1998-1999), consilier al ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu (1999-2000), consilier al candidatului la președinția României, Constantin Mugur Isărescu (2000), șeful staff-ului în campania lui Crin Antonescu pentru alegerile prezidențiale (2009).
A deținut funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului în Cabinetul Ponta I, în perioada 7 mai — 21 decembrie 2012.
La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004, a devenit deputat de Bihor, pe listele Uniunii Naționale PSD+PUR. În legislatura 2004-2008, a făcut parte din Comisia parlamentară de anchetă pentru investigări și clarificări referitoare la activitatea ICE Dunărea; secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională (octombrie 2005-septembrie 2008); membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.
În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 a câștigat un mandat de deputat, pe listele USL, în Colegiul uninominal nr. 4 din Ilfov. În cadrul acestei legislaturi a fost vicepreședinte al Camerei Deputaților (dec.2012-febr. 2013 și febr.-sept. 2013) și membru în Comisia pentru politică externă (până în febr. 2013), în Comisia pentru Afaceri Europene (din febr. 2013) și în Delegația României la Adunarea Parlamentară a NATO (20 dec. 2012 — 3 sept. 2013). Mandatul său s-a încheiat la 3 septembrie 2013, în urma demisiei sale.
A fost ales deputat în Parlamentul European, membru al Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (1 ian.—9 dec. 2007).
Începând cu 4 septembrie 2013, în urma preluării unuia dintre mandatele de europarlamentar rămase vacante la Bruxelles, a devenit europarlamentar PNL și membru al Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (și 4 sept. 2013-30 iun. 2014).
A obținut un nou mandat la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. Din 1 iulie 2014, este membru al Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat). Este membru în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și în Delegația pentru relațiile cu Canada, dar și membru supleant în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, Subcomisia pentru securitate și apărare și Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE.
