0:00

Dorel Rusu: “Steaua blestemată”, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Un manual, cutremurător, de istorie recentă

Profesorul Dorel Rusu, un vechi documentarist în istoria recentă a Neamţului, vechi publicist şi autor al câtorva cărţi, a dat tiparului şi a doua carte din trilogia „Genţiana” (care cuprinde volumele „Steaua blestemată”, „Octogonul speranţelor” şi „Freamătul Bistriţei”), o lucrare documentară foarte vastă ce va ilustra cu informaţii şi mărturii tragediile prin care au trecut locuitorii de pe Valea Muntelui în ultimul veac.

De altfel, autorul, chiar pe prima pagină a cărţii, face precizarea că închină această carte „tuturor muntenilor din comunele Izvorul Alb, Buhalniţa, Hangu, Ceahlău, Bistricioara, Grinţieş, Poiana teiului, Farcaşa, Borca – din judeţul Neamţ, Broşteni şi Crucea din judeţul Suceava”.

Lucrarea se vrea „un pios omagiu tuturor gospodarilor de pe această Vale care au luptat sau au căzut eroic în lupta împotriva acţiunilor sistemului diabolic comunist sovietic şi românesc, tuturor preoţilor, călugăriţelor şi călugărilor ortodocşi de pe Valea Muntelui care au fost prigoniţi pentru că s-au luptat pentru păstrarea neamului românesc”. Volumul II, despre care scriem aici, care are subtitlul „Destine după gratii”, cuprinde câteva capitole edificatoare din lupta acestor munteni de pe Valea Bistriţei împotriva comunismului: tabele nominale cu deţinuţii politici de pe Valea Muntelui, penitenciarele în care s-au chinuit, lagărele de exterminare în care au suferit, biografiile unor dintre aceşti munteni deveniţi martiri, metodele de tortură etc. Parcurgând paginile cărţii, care este rezultatul unei vaste documentări, realizezi verticalitatea acestor oameni de pe Valea Muntelui dar şi dramele prin care au trecut familiile lor în acele timpuri.

Temniţe comuniste de temut

Iată, de exemplu, ce aflăm din capitolul dedicat închisorii din Suceava, una din temniţele comuniste de temut: „Era socotit al doilea penitenciar ca mărime după cel de la Aiud. Devenise centru de anchetă pentru deţinuţii politici din judeţele din Nordul Moldovei: Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Suceava,  Dorohoi, Botoşani, Iaşi, Baia, Neamţ, Vaslui, Roman şi Bacău. În acest penitenciar s-a desfăşurat prima etapă «a experimentelor de reeducare». Peste ani în curtea închisorii făcându-se anumite săpături s-au găsit gropi comune cu cei împuşcaţi în ceafă între zidurile închisorii. Amintesc câteva nume din anchetatorii din acest penitenciar: Alexandru Bogdanovici care începe reeducarea aici; Danielevici – anchetator feroce; Bălăceanu Vasile – născut în Sabasa/Borca, anchetator de temut; comisarul Aramă, securistul Ciupagea, din Iaşi – anchetator şef; procurorul Puişor; grecul Nicolaie Dumeni din Războieni/Neamţ; Lucian (Luci) Pascaru; sublocotenentul Marici – fost cizmar – lipovean (o «gorilă fioroasă» care a anchetat şi lotul «Gărzile lui Decebal»); Sofron din Sabasa/Borca; maiorul Fucks (fost chelner într-o crăşmă din Fălticeni); evreul Iucler – anchetator sadic; Dumitru Humeniuc din Neamţ (soţia era rusoaică; peste ani acesta a avut un chioşc Loto în Piatra Neamţ); torţionarul Eugen Ţurcanu din Dârmoxa/Broşteni. Acesta începe reeducarea la Suceava, alături de Bogdanovici, iar mai apoi va deveni «monstrul de la Piteşti» (în echipa sa de tortură a avut 22 de colaboratori dar care în final, toţi au fost executaţi). Această clădire a închisorii rămăsese din timpul stăpânirii austro-ungare, iar acum cu modificările necesare în ea funcţionează Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Suceava.  Aici au suferit după gratii PC Iustin Pârvu – Petru Vodă/Poiana Teiului; înv. Teoctist I. Galinescu – Hangu; elev Olaru Ghe. Vasile (Bică) – Sabasa/Borca; Felix Gutman– Topoliceni/Poiana Teiului; ofiţer de securitate Emilian V. Săndulescu – Bistricioara/Neamţ; PC Filaret Gămălău – Crucea/Suceava; Vasile P. Paşnicu – Pârâul Pântei/Borca; gl. Dumitru T. Coroamă – Răpciune/Ceahlău; PC Cezar Andronic – Poiana Teiului; Apântei V. Dumitru (Pântea) – Roşeni/Poiana Teiului; elev Mihai P. Doroftei – Poiana Teiului; Gheorghe D. Lungu – Ceahlău; Constantin Ghe. Matasă – Ceahlău; PC Mihai Mitocaru – Crucea; prezbitera Mitocaru N. Elena – Crucea; PC Ioasaf Marcoci – mănăstirea Durău; elev Valentin V. Roşu – Hangu; elev Savin D. Iosif – Hangu; Paşnicu Ghe. Hareta – Pârâul Pântei Borca, elevă Prună M. Elena – Buhalniţa; elevă Geană S. Georgeta – Săvineşti/Poiana Teiului”.

Cartea, care este editată de „Cetatea Doamnei”, în a cărei librărie se şi află de vânzare, cuprinde numeroase nume care îşi merită locul de onoare în lista celor care au suferit în temniţele comuniste în credinţă şi adevăr.

Nicolae SAVA

Articolul precedentMuzică şi pictură la “Kirileanu”
Articolul următorSpitalul Vechi poate dăuna grav sănătății