În Guvern și în coaliție a reapărut ideea unui proiect care să ridice vârsta de pensionare în structurile de apărare și ordine publică (MApN, MAI, servicii), pe fondul discuțiilor despre cheltuieli și resurse de personal.
Cadrul legal există deja. Legea nr. 223/2015 (pensiile militare de stat), modificată prin Legea nr. 282/2023 (în vigoare de la 1 ianuarie 2024), prevede pentru pensia de limită de vârstă o condiție de vechime efectivă de minimum 25 de ani (cu minimum 15 ani în serviciu) și o vârstă standard care urcă etapizat spre 65 de ani, conform anexelor. În același timp, legea include mecanisme de reducere a vârstei standard în anumite condiții, cu limite explicite: reducerea nu poate depăși 13 ani, iar vârsta rezultată nu poate coborî sub 45 de ani. De aici și controversa din spațiul public, unde se invocă frecvent „pensionarea la 48 de ani”, deși nu este prezentată ca regulă generală în lege.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că MApN și MAI lucrează la un proiect de lege și că au fost făcute simulări pentru a stabili cu cât ar trebui ridicată vârsta de pensionare, invocând scenarii de lucru cu praguri diferite. Premierul Ilie Bolojan a vorbit, la rândul lui, despre creșterea vârstei de pensionare în aceste structuri, cu reguli tranzitorii pentru cei care îndeplinesc deja condițiile. Ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că la ministerul său nu există un document de lucru pe această temă și că domeniul a fost reglementat deja prin modificările din 2023.
Președintele Nicușor Dan a declarat la Bruxelles că a fost informat despre discuțiile dintre Guvern și reprezentanții structurilor din sistemul de apărare. El a insistat că persoanele care îndeplinesc acum condițiile de pensionare ar trebui să rămână protejate de schimbări bruște, pentru a evita o ieșire accelerată din sistem din teama unei noi legi.
Sandu Munteanu
