În nord-estul României, județele Botoșani, Iași, Neamț și Suceava par să redevină zone de interes în cercetarea arheologică, grație unor descoperiri remarcabile care aduc la lumină vestigii ale unor comunități preistorice. Ele au fost posibile și în urma unor colaborări internaționale între cercetători români, germani și chinezi, care îmbină tehnologia modernă cu munca de teren tradițională.
Sursă Foto: Monitorul Botoșani
Un proiect important se desfășoară în comuna Vaculești, județul Botoșani, unde o echipă de cercetători de la Muzeul Județean Botoșani și Universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg efectuează o campanie arheologică dedicată așezărilor cucuteniene. Folosind tehnologia de scanare geofizică, cercetătorii pot identifica structuri subterane fără a apela la săpături extensive, ceea ce minimizează impactul asupra siturilor. Primele rezultate sugerează existența mai multor structuri îngropate, ceea ce stârnește un optimism crescut cu privire la potențialul acestui sit. În plus, studenții implicați în proiect contribuie la colectarea de materiale de suprafață, esențiale pentru protejarea sitului de efectele activităților agricole moderne.
O altă descoperire importantă a fost realizată în comuna Dobrovăț din județul Iași, unde colaborarea dintre cercetătorii români și cei chinezi a dus la identificarea unor oseminte umane și animale din secolele IX-VIII î.Hr., într-o groapă funerară. Osemintele, deosebite prin vechimea lor, sunt considerate parte a culturii Cozia-Saharna, diferită de celebra cultură Cucuteni. Aceste descoperiri sunt deosebit de valoroase în contextul unui proiect mai amplu, care investighează posibile legături între civilizația Cucuteni și cultura Yangshao din China, lărgind astfel orizontul de înțelegere a interacțiunilor culturale în epocile preistorice.
La Topolița, județul Neamț, o echipă condusă de cercetătorul Vasile Diaconu a scos la iveală vestigii arheologice vechi de 7.000 de ani, ce atestă existența unor comunități preistorice în zonă. Această cercetare nu doar că îmbogățește cunoștințele despre perioada respectivă, dar implică și comunitatea locală, cu tineri și voluntari activi în săpături și învățând despre moștenirea culturală a regiunii.
În Suceava, la Baia, arheologul Emil Ursu a realizat o descoperire spectaculoasă, identificând cea mai mare locuință din prima fază a perioadei pre-Cucuteni. Aceasta, având aproximativ 92 de metri pătrați, oferă o privire detaliată asupra vieții cotidiene a oamenilor din acea vreme. Alături de ceramică și unelte, a fost găsit și un pandantiv de piatră, unicat în arealul pre-cucutenian, care subliniază sofisticarea și diversitatea artefactelor din acea eră.
Morminte cucuteniene la Tăcuta, Vaslui
Pe Dealul Miclea, din comuna Tăcuta, arheologii au descoperit morminte din epoca bronzului (3.500–1.100 în.Hr.), cu un inventar funerar bogat în ceramică specifică culturii Cucuteni, unelte din silex și obiecte de cult. Descoperirile consolidează ideea unei rețele culturale puternice între comunitățile cucuteniene.
Importanța acestor cercetări nu poate fi subestimată. Descoperirile recente din Botoșani, Iași, Neamț și Suceava nu doar că îmbogățesc cunoștințele despre istoricul cultural și social al României, dar conturează o imagine și mai complexă a interacțiunilor dintre diverse culturi în epocile preistorice.
Mau rămâne ca decidenții politici să înțeleagă importanța acestor cercetări și să sprijine specialiștii în domeniu.
B.C.
