Guvernul României a prezentat Parlamentului Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014 şi Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014. Analizând coordonatele construcţiei bugetare pe anul 2014, se poate constata că Guvernul a îndeplinit obiectivele politicii bugetare în 2013: au crescut salariile bugetarilor cu 15%, pensiile cu 4%, salariul minim cu 15%, venitul minim garantat cu 8%; s-au plătit arierate în sănătate în valoare de 2,6 miliarde de lei, iar arieratele administraţiei locale s-au diminuat cu 600 milioane de lei, pe fondul acordării unor împrumuturi din Trezorerie pentru plata arieratelor; au crescut cheltuielile pentru cofinanţarea proiectelor europene cu 3,3 miliarde de lei, acordându-se împrumuturi temporare din Trezorerie de peste 8 miliarde de lei pentru plata beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri europene, în contul plăţilor ce vor fi efectuate de UE. Cu toate aceste creşteri de cheltuieli şi în pofida unor realizări sub aşteptări ale veniturilor fiscale, deficitul bugetar s-a încadrat în ţintele propuse. Pe parcursul anului 2013, România a ieşit din procedura de deficit bugetar excesiv şi a avut o politică bugetară caracterizată de un management prudent al cheltuielilor publice şi de o îmbunătăţire semnificativă a managementului datoriei publice. Pe metodologia europeană de angajamente, deficitul bugetar în anul 2013 a scăzut la 2,6% din PIB, faţă de 3% din produsul intern brut. Din analiza obiectivelor generale ale politicii bugetare pentru anul 2014 rezultă că se urmăreşte continuarea consolidării fiscale, prin reducerea deficitului de la 2,6% din produsul intern brut în anul 2013, la 2,2% în anul 2014, stimularea creşterii economice, prin creşterea investiţiilor publice, stimularea mediului de afaceri, prin schemele de garanţii de stat şi ajutoare de stat, sprijinirea producătorilor agricoli, asigurarea protecţiei sociale pentru categoriile de populaţie cu venituri reduse (prin indexarea pensiilor cu 3,75%, creşterea salariului minim cu 12,5% şi creşterea venitului minim garantat cu 4,5%). Sintetizând indicatorii macroeconomici ai construcţiei bugetare se constată că produsul intern brut va fi în anul 2014 de 658.615 milioane de lei, creşterea economică va fi de 2,2%, inflaţia medie anuală de 2,4%. Deficitul este estimat la 14.490 milioane de lei, câştigul salarial net lunar la 1.676 lei, iar numărul total de şomeri de 435.000 de persoane. Cu toate că Eurostat a arătat că România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană pe trimestrul al III-lea 2013, efectele crizei economice nu au fost înlăturate, indicatorii economici pentru anul 2014 fiind, încă, sub nivelul anului 2008. O serie de entităţi administrative centrale vor primi în anul 2014 bugete mai mici decât cele din anul 2013: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Economiei, Ministerul Societăţii Informaţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii, dar şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Agenţia Naţională de Integritate, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Academia Română, Curtea de Conturi, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciu de Pază şi Protocol, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Ca membru al Comisiei pentru învăţământ, trebuie să constat că nici domeniul educaţiei nu a fost finanţat în conformitate cu prevederile legale. Conform art. 8 din Legea educaţiei, învăţământul ar trebui să beneficieze de un buget de 6% din produsul intern brut, dar implementarea efectivă a acestui articol a fost din nou amânată. Asupra proiectul Legii bugetului în forma prezentată pot fi exprimate şi alte rezerve. Riscurile asumate prin proiectul de buget prezentat vizează, în primul rând, extrapolarea rezultatelor economice obţinute după un an agricol foarte bun. Dacă producţia agricolă în anul 2014 ar înregistra o contracţie accentuată din cauza unor condiţii climatice defavorabile, efectele se vor resimţi direct în inflaţie şi creşterea economică. În al doilea rând, există un risc cu impact în toate sectoarele economice şi cu deosebire asupra întreprinderilor mici şi mijlocii datorită politicii restrictive de creditare a sectorului bancar. Pentru atingerea obiectivelor de creştere economică din anul 2014 este nevoie de o extindere semnificativă a creditării agenţilor economici şi a populaţiei. În al treilea rând, nu este cuantificat riscul generat de stresul de pe pieţele financiare şi reactivarea unor percepţii negative cu privire la riguroasa aplicare a politicilor economice. Materializarea previziunilor depinde de viitoarele evoluţii din mediul de business şi de încrederea consumatorilor, implementarea unui mecanism unic de supraveghere financiară constituind o cerinţă a înfăptuirii uniunii bancare. Anumite provocări afectează piaţa financiară şi sectorul bancar, ipoteza de reducere a incertitudinii şi cea de îmbunătăţire a condiţiilor de finanţare nu exclud slăbirea încrederii financiare, mai ales pe fondul unui ritm mai lent de continuare a reformelor. În al patrulea rând, având în vedere stocul în descreştere al garanţiilor de stat emise în trecut pentru împrumuturile contractate de companii şi gradul foarte redus al plăţilor efectuate de Ministerul Finanţelor Publice în calitate de garant, în contul garanţiilor emise în cadrul programelor guvernamentale, estimările privind plăţile ce urmează a se efectua din bugetul de stat în contul acestor garanţii se situează sub 0,1% din produsul intern brut în perioada 2014-2017. Ipotezele acestui scenariu au în vedere şi garanţiile de stat emise în cadrul Programului guvernamental “Prima casă”, a programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, a Programului pentru reabilitarea termică a ansamblurilor de locuinţe, a programului de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a Programului guvernamental cu privire la măsuri pentru îmbunătăţirea arhitecturală şi a cerinţelor de mediu a ansamblurilor de locuinţe. Or, la estimarea plăţilor în contul garanţiilor emise nu au fost luate în considerare eventualele plăţi în contul noului Program guvernamental pentru garantarea liniilor de credit destinate capitalului de lucru al întreprinderilor mici şi mijlocii, întrucât pentru acest program nu a fost elaborată legislaţia secundară. În al cincilea rând, în opinia noastră nu sunt suficient cuantificate riscurile generate de nerealizarea veniturilor la nivelurile stabilite în programul bugetar în anul 2013, reflectat în pierderile din sectorul bancar, scăderea TVA aferentă importurilor, veniturilor fiscale mai mici şi colectării mai slabe. Cauzele care au stat la baza nerespectării ţintelor de venituri pot continua să producă efecte şi pe parcursul exerciţiului bugetar 2014, generând constrângeri suplimentare pe partea de cheltuieli şi impunând, totodată, prudenţă sporită în ceea ce priveşte respectarea ţintelor fiscale şi a angajamentelor asumate de România cu organismele financiare internaţionale. Este foarte importantă şi decizia de stabilire a unei ţinte de ocupare la nivel naţional de 70% în anul 2020 pentru populaţia din grupa de vârstă 20-64 de ani, precum şi instituirea venitului minim de inserţie ca principală formă de intervenţie pentru prevenirea sărăciei, în scopul garantării unui venit minim fiecărei persoane din România. Nu în ultimul rând, trebuie apreciată intenţia asumată explicit de guvern pentru simplificarea sistemului de taxe, creşterea colectării veniturilor bugetare şi reducerea evaziunii fiscale.
Marian ENACHE,
Deputat de Neamţ
