0:00

Deputat Marian Enache: Tinerii, resursa umană irosită a României, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Declarația politică se referă la sprijinul acordat de către stat pentru tinerii din România, fie că acesta constă în educaţie, sprijin în angajare sau ajutorul pentru înfiinţarea propriei afaceri. Încadrarea tinerilor în forța de muncă trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice economie de piaţă. România este una din ţările care se confruntă cu procesul de îmbătrânire rapidă a populaţiei. Ponderea persoanelor de peste 65 de ani este în creştere şi va reprezenta o problemă mare pentru economie, deoarece la un moment dat va exista un deficit de forţă de muncă.

În ultimii ani ţara noastră s-a confruntat cu un adevărat exod al tinerilor care au fost atraşi fie de oportunităţile, de salariile sau de educaţia oferită în străinătate. Şomajul în rândul tinerilor (15-24 de ani) a crescut îngrijorător în ultimii ani în România, ajungând în luna august a anului trecut la aproximativ 23%. Această tendinţă nu este specifică României, ea fiind caracteristică multor state ale Uniunii Europene, recordul negativ fiind înregistrat de Grecia, unde şomajul pentru această categorie de vârstă a ajuns la un maxim de aproximativ 60%. Cauzele creşterii şomajului în rândul tinerilor în ţara noastră sunt multiple, dar printre cele mai importante se numără:

* Criza economică: a forţat companiile, mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, să se axeze pe angajaţi cu experienţă. În cazul în care disponibilizările deveneau necesare, de obicei se renunţa la cei cu cel mai mic nivel de experienţă. De asemenea s-au acordat mai puţine şanse tinerilor în ceea ce priveşte angajarea.

* Problemele în învăţământ şi, cu precădere, rezultatele slabe înregistrate la examenul de Bacalaureat în ultimii ani. Tinerii care nu reuşesc să promoveze acest examen intră direct pe piaţa muncii şi o fac cu un dezavantaj important. Şansele lor de angajare fără o diplomă de BAC sunt foarte scăzute.

Anul trecut procentul de promovabilitate la BAC a fost de 55%, unul încă scăzut deşi în creştere faţă de anii anteriori. Rezultatele la simularea de Bacalaureat de anul acesta nu sunt încurajatoare, cu o promovabilitate în jur de 50%. Dacă avem în vedere că promovabilitatea în mediul rural a Bacalaureatului 2013 a fost de 31,8% situaţia pare şi mai îngrijorătoare.

Nici absolvenţii de studii superioare nu se bucură de o situaţie mult mai bună. Aproximativ o treime dintre cei care reuşesc să se angajeze o fac pe un post care nu are legătură directă cu domeniul lor de studiu. Mai mult, o parte importantă a acestora susţin că pregătirea teoretică primită în cadrul facultăţilor nu a putut fi aplicată în desfăşurarea serviciului. Aceste lucruri determină firmele să apeleze la traininguri îndelungate pentru a se asigura de nivelul de pregătire a viitorului angajat. Un alt fapt demn de menţionat este acela că majoritatea absolvenţilor de studii superioare aleg să nu se întoarcă în locurile natale pentru a profesa, alegând să rămână în marile oraşe sau să plece peste hotare. Acest lucru face ca anumite zone şi, cu precădere mediul rural, să fie lipsite de personal calificat.

Dacă la toate aceste elemente mai adăugăm şi tendinţa tinerilor, cu sau fără învăţământ superior, de a părăsi ţara pentru a căuta oportunităţi mai bune şi mai lucrative peste hotare, putem obţine o imagine de ansamblu asupra problemei tinerilor cu care se confruntă România. Situaţia în colegiul uninominal nr. 8 din județul Neamţ, pe care îl reprezint, reflectă realitatea naţională. Zona este una predominant rurală, în care tinerii cu rezultate academice bune aleg să o părăsească pentru marile oraşe, iar cei care rămân sunt insuficient pregătiţi pentru a concura pentru puţinele locuri de muncă oferite. Această situaţie, deşi nu una alarmantă pe termen scurt, poate avea consecinţe grave pe termen mediu şi lung.

Fără a emite pretenţia de a oferi raspunsuri clare pentru rezolvarea unor probleme de mare complexitate, propun unele solutii de reflecţie asupra cărora ar trebui să fie acordată o atenţie sporită:

* Dezvoltarea şcolilor profesionale şi de meserii: acestea pot pregăti tineri de la vârste fragede special pentru caracteristicile pieţii muncii şi în zone unde personalul specializat devine din ce în ce mai dificil de găsit.

* Crearea unor programe speciale pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii. Un exemplu în acest sens este măsura “Schema de garanţie pentru tineri”, un program pilot desfăşurat anul trecut, ce avea ca grup ţintă 5.000 de tineri absolvenţi de liceu care nu au fost declaraţi admişi la examenul de Bacalaureat. Printre serviciile oferite ar trebui să se includă: cursuri de pregătire, consiliere pentru obţinerea unui loc de muncă, furnizarea serviciilor de mediere, inclusiv realizarea planurilor individuale de mediere şi organizarea burselor de locuri de muncă.

* Adaptarea programelor universitare la cerinţele pieţii muncii: baza teoretică a tinerilor cu studii superioare este una solidă, problema apare atunci când aceste cunoştinţe necesită convertire în practică. Studenţii ar putea beneficia de pe urma unor stagii de practică sau a unor colocvii cu profesionişti în domeniu, pentru a îmbina cunoaşterea teoretică cu  realitatea efectivă.

* Crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea carierelor tinerilor în cadrul granițelor țării: exodul tinerilor români către ţări străine nu este o noutate dar în ultimii ani fenomenul a luat proporţii. Din cauza condiţiilor salariale şi a perspectivelor limitate, mulţi tineri aleg să părăsească România. Indiferent de nivelul studiilor și a pregătirii profesionale, tinerii ar trebui să fie valorificați și priviți ca o investiție pentru viitor.

Considerăm că eforturile actuale depuse pentru încadrarea tinerilor în forța de muncă autohtonă sunt insuficiente. Prea mulți tineri părăsesc țara, prea puțini aleg să se întoarcă la locurile natale. Pe termen mediu și lung, șomajul în rândul tinerilor poate produce dezechilibre macroeconomice grave. Nu trebuie așteptat ca acest dezechilibru să producă efecte reale și grave, acum fiind momentul de a lua măsurile cuvenite.

Deputat Marian ENACHE

Articolul precedentPrimarul Harpa în control la Spitalul Târgu-Neamț
Articolul următorPadocurile din Târgu-Neamț așteapta acreditarea