Declaraţia vizează schimbările pe care avansurile tehnologice şi logistice din ultimii ani le produc asupra educaţiei. Învăţământul a fost şi va fi o prioritate naţională. Problemele acestui domeniu sunt cunoscute: numărul mic de profesori, salarii prea mici, finanţare insuficientă pentru şcolile de stat şi acestea sunt doar câteva. Aceste probleme nu vor fi depăşite peste noapte şi nicio tehnologie nu le va îndrepta în timp record. Cu toate acestea, consider că nu trebuie ignorate oportunităţile pe care noile tehnologii le pun la dispoziţie. Ultimele trei decenii au fost marcate de avansuri tehnologice ce au apărut la un ritm nemaiîntâlnit în istoria umanităţii. Absolut toate domeniile de cercetare au fost îmbogăţite prin noi tehnologii, noi perspective, noi idei. Schimbarea a devenit poate unicul element constant al societăţii, iar această afirmaţie este valabilă şi în învăţământ.
Pentru a face o prezentare a schimbărilor ce pot fi generate de tehnologii asupra acestui domeniu, punctul de plecare trebuie să fie Internetul. Fără a face o istorie a acestui fenomen, putem afirma că Internetul a schimbat lumea. A făcut ca distanţa fizică să fie irelevantă, a permis diseminarea informaţiilor la un nivel ce nu putea fi închipuit înainte, a creat o piaţă globală şi un loc unde oameni din întreaga lume pot comunica. Internetul a oferit baza şi platforma de diseminare pentru o multitudine de aplicaţii ce oferă oportunităţi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea învăţământului şi a educaţiei, în general. Printre aceste oportunităţi, se numără:
* Dezvoltarea unor site-uri dedicate cunoaşterii: poate cel mai bun exemplu în acest caz este Wikipedia, ce a devenit o adevărată enciclopedie online cu informaţii din toate domeniile. Această enciclopedie conţine peste 30 de milioane de articole în 287 de limbi şi nu este nici pe departe terminată. Orice persoană, indiferent de naţionalitate, poate oferi completări sau corectări la informaţiile apărute.
* Platforme de învăţare independentă: sunt foarte numeroase, dar, din păcate, insuficient cunoscute în România. Mare parte a acestor platforme oferă acces gratuit la lecţii din domenii variate, incluzând: limbi străine (engleză, franceză, italiană, spaniolă, rusă, chineză, japoneză etc.), fizică, biologie, chimie, istorie, geografie, drept, şi acestea sunt doar câteva exemple. Într-o perioadă în care se vorbeşte din ce în ce mai mult despre societatea cunoaşterii şi nevoia pentru o învăţare continuă, astfel de platforme pot oferi cadrul pentru o dezvoltare a cunoştinţelor personale.
* Cursuri online: universităţi de prestigiu mondial, cum ar fi Harvard, Princeton, MIT şi multe altele, oferă cursuri online, la promovarea cărora utilizatorul primeşte diplome recunoscute la nivel internaţional. Aceasta reprezintă o formă evoluată a învăţământului la distanţă.
La acestea se adaugă dezvoltări de natură logistică, un exemplu constituind aplicaţiile dezvoltate de Google de tip baze de date, ce reprezintă un real sprijin pentru activitatea de cercetare. Coroborând toate acestea cu tehnologii noi existente de tipul tabletelor, putem afirma că viziunea asupra învăţământului în următorii ani se va schimba. Este demn de menţionat un pas important ce s-a realizat în data de 8 mai a acestui an când Ministerul Educaţiei a semnat un acord cu compania Google prin care aproximativ 40.000 de profesori, circa 10% din totalul cadrelor didactice, vor fi instruiţi în următorii doi ani să folosească suita gratuită de aplicaţii Google pentru educaţie. Aceste aplicaţii sunt menite să permită elevilor să înveţe într-un mod interactiv.
Deşi şcolile şi universităţile din România au acces gratuit la aceste aplicaţii, problema ţine de infrastructură şi, mai exact, de finanţare. Un număr foarte mare de şcoli, mai ales în mediul rural, nu au încă acces la Internet. Această situaţie este prezentă şi în Colegiul nr.8 Neamţ pe care eu îl reprezint. Paşi pentru remedierea acestei probleme sunt făcuţi şi în prezent. Ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie, a afirmat că 2.500 de şcoli se vor conecta la Internet de mare viteză până la sfârşitul anului utilizând fonduri europene. Această iniţiativă este nu numai îmbucurătoare, ci necesară, şi nu trebuie să se oprească aici. La fel ca în cazul oricărui lucru nou există şi neajunsuri asociate cu aceste tehnologii. Printre ele putem enumera: creşterea fenomenului de plagiat prin dezvoltarea de site-uri care oferă proiecte fie gratuit sau contra cost, accesarea unor informaţii greşite sau incomplete şi violarea proprietăţii intelectuale.
În ciuda neajunsurilor asociate, progresul fenomenului educaţional prin implementarea de noi tehnologii nu poate fi negat. Aceste soluţii sunt implementate în toate ţările dezvoltate ale lumii într-un ritm categoric superior celui din România. Ţara noastră a fost reprezentată cu cinste în ultimii ani de elevii şi studenţii ei la olimpiade şi concursuri internaţionale. Aceşti tineri au fost adevăraţi ambasadori ai României şi, prin rezultatele şi imaginea creată, au ajutat ţara. Acum este rândul ţării să formeze noi tineri care să păstreze această tradiţie. (Deputat Marian ENACHE)
