Utilizarea aditivilor alimentari, adică a substanțelor care se adaugă la alimente pentru conservare, stabilizare, colorare, îndulcire etc. reprezintă o problemă care preocupă tot mai mult țările din Uniunea Europeană. Deși există regulamente ale Comisiei Europene prin care se instituie obligații privind utilizarea aditivilor alimentari, consumatorii şi autorităţile de control trebuie să identifice permanent aditivi neautorizaţi în produsele alimentare, cum ar fi enzimele, aromele şi substanțele nutritive. Normele europene statuează că unele categorii de alimente nu pot avea decât foarte puţini aditivi, iar pentru alimentele de bază (pâinea simplă, apa, pastele făinoase, iaurtul nearomatizat, untul, compoturile, mierea, sucul de fructe etc.) aditivii sunt complet interzişi. În general, aditivii sunt autorizați doar la produsele alimentare cu grad înalt de prelucrare (snackurile, sosurile şi băuturile aromatizate, dulciurile), dar și pentru acestea utilizarea aditivilor trebuie să fie sigură, justificată din punct de vedere tehnologic și să nu inducă în eroare consumatorul.
Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) efectuează permanent controale asupra gradului de utilizare a aditivilor alimentari şi a expunerii oamenilor cetățenilor europeni la aceștia. În ceea ce privește coloranţii alimentari, îndeosebi îndulcitorul aspartam, Autoritatea Europeană a constatat deja că expunerea este mare pentru anumite grupuri de consumatori, datorită faptului că aceștia sunt cancerigeni, dacă doză zilnică depășește 4 mg/kg greutate corporală/zi. De asemenea, Autoritatea Europeană a constatat că glicozidele derivate din steviol (atât la adulţi, cât şi la copii), depăşesc doza zilnică acceptabilă.
Agricultură ecologică fără piaţă de desfacere
În Colegiul uninominal nr. 8, județul Neamț pe care îl reprezint în Parlamentul României, consumul acestor produse alimentare periculoase pentru sănătate este practic necunoscut, întrucât pe Valea Muntelui se practică agricultura ecologică. Din păcate, locuitorii acestei zone nu își pot desface produsele agricole ecologice în marile orașe ale țării datorită dificultăților economico-financiare pe care le întâmpină. Agricutorii nemțeni nu pot înființa, fără sprijin financiar, firme mici care să valorifice bogăția fructelor de pădure, transformând-o în produse alimentare tradiționale ecologice (dulcețuri, gemuri, sucuri naturale, miere, conserve de ciuperci etc.), fără substanțe dăunătoare organismului uman. Organizarea eficientă a transportului produselor ecologice spre marile aglomerații umane ar asigura securitatea alimentară și, implicit, creșterea calității vieții cetățenilor români tot mai expuși la consumul unor produse alimentare care respectă tot mai puțin tradiția noatră culinară și încalcă normele impuse chiar de Regulamentele Comisiei Europene. Agricultura ecologică, cum este și cea practicată pe Valea Muntelui, reprezintă o oportunitate deosebită a țării noastre, numită uneori și „grădina Maicii Domnului”. Sprijinul financiar acordat micilor agricultori pentru a realiza exporturi ale produselor alimentare ecologice nu numai că va fi restituit rapid statului, dar va asigura și o creștere reală a produsului intern brut, precum și o echilibrare a balanței de plăți externe al României.
Marian ENACHE,
Deputat de Neamț
