Săptămâna aceasta voi aborda un subiect extrem de important pentru organizarea administrativă a ţării noastre, dar şi pentru evoluţia economică a României. În ultimii ani am tot vorbit despre descentralizare, despre importanţa acesteia pentru sistemul administrativ românesc, însă nimeni nu şi-a asumat răspunderea implementării. Guvernul USL şi-a asumat răspunderea pentru ceea ce reprezintă o reformă administrativă pentru România, anume descentralizarea. Actuala organizare a administraţiei trebuie să fie îmbunătăţită şi adaptată realităţilor perioadei în care trăim. Totodată, nevoia unei reforme administrative vine şi ca urmare a aderării României la spaţiul comunitar european. Avem nevoie de o adaptare a administraţiei la cerinţele Uniunii Europene. Trebuie să reuşim să aducem procesul de luare a deciziei mai aproape de cetăţean. Ceea ce face proiectul descentralizării este să transpună în sistemul românesc unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene, cel al subsidiarităţii. Liderii şi instituţiile europene au militat pentru o apropiere a deciziei de cetăţean, pentru că nimeni nu ştie mai bine cu ce probleme se confruntă o societate decât locuitorii şi liderii acesteia. Şi în România, descentralizarea trebuie să fie văzută ca un cadru eficient de organizare şi management a sistemului public, aşa cum este considerat în alte ţări din Uniunea Europeană. România are şansa de a face un pas înainte spre modernizarea sistemului public şi alinierea acestuia la modelele europene. Prin procesul de descentralizare, anumite competenţe care aparţin în acest moment puterii executive, reprezentată de Guvern, vor fi transferate autorităţilor locale. În categoria serviciilor care vor intra în autoritatea instituţiilor locale se vor regăsi cele de sănătate publică, protecţia mediului sau turismul local. De asemenea, decizii care privesc spitalele şi şcolile nu vor mai fi luate de la Guvern, ci ele vor fi adoptate la nivel local, de către autorităţile competente. De asemenea, descentralizarea reprezintă un pas important nu doar pentru sistemul administrativ, dar şi pentru democraţia românească în ansamblu. Apropierea deciziei faţă de cetăţeni va face ca democraţia participativă să fie consolidată în România. Actuala formă de organizare a administraţiei româneşti nu mai putea continua, ea dovedindu-şi în multe rânduri limitele. Autorităţile centrale nu vor putea niciodată să gestioneze la fel de bine ca cele locale problemele comunităţilor. Prin descentralizare se asigură şi o reducere a birocraţiei existente la nivel naţional. Un principiu esenţial al descentralizării este acela că va avea loc la acelaşi nivel pe tot teritoriul ţării noastre. Astfel, nu vor exista cazuri în care unele unităţi teritoriale din România să aibă mai multe competenţe comparativ cu altele. Totodată, transferarea majorităţii competenţelor către autorităţile locale va conduce la o responsabilizare şi mai mare a liderilor locali. Luarea unor decizii şi măsuri importante pentru comunitate vor putea fi gestionate într-un mod mult mai operativ de o administraţie care cunoaşte problemele cetăţenilor, creându-se în acest fel posibilitatea de a fi oferite soluţii optime pentru rezolvarea lor. Prin procesul de descentralizare va avea loc o debirocratizare şi eficientizare instituţională a administraţiei. În acelaşi timp, prin creşterea competenţelor de la nivel local va trebui să existe şi o mai mare profesionalizare a efectivului de funcţionari publici. Atât descentralizarea, care reprezintă aducerea deciziei mai aproape de cetăţean, cât şi regionalizarea, care înseamnă modernizarea definitivă a sistemului administrativ românesc, nu sunt mofturi, ele sunt o necesitate pentru o Românie modernă, membră a comunităţii europene. Modernizarea şi reformarea sistemului administrativ reprezintă probabil cel mai important proiect care a avut loc în România după Revoluţia din 1989. Românii ne-au acordat încrederea lor pentru a duce la capăt această reformă. Descentralizarea este un prim pas către regionalizare, dar şi un semn că ne ţinem de cuvânt faţă de milioanele de români care ne-au votat.
Ionel ARSENE,
Deputat de Neamţ
AS FI CURIOS SA AFLU CE SE INTAMPLA CU CEI 10-15% DINTRE ANGAJATII STATULUI PE CARE PARTIDUL LUI ARSENE II DA AFARA INCEPAND CU 2015? APOI VREAU SA STIU CE SE VA INTAMPLA CU PARTIDUL LUI ARSENE LA ALEGERI!!A LUAT CUMVA MODELUL DE LA PDL?
Eu sunt curios ce sa va intampla cu directorii si restul angajatilor din deconcentrale care vor revenii cj-ului, implicit domnului Tarata. dar timpul le va rezolva pe toate.
Eu sunt curios de ce in perioada 2004-2012 regimul basist a angajat 600 000 de pedelisti in sistemul bugetar? In conditiile in care plus valoarea este realizata de 3.5 milioane de angajati in mediul productiv – care sustin cei 1.2 milioane bugetari, 5.2 milioane pensionari si toate sistemele statutlui (armata, politie, servicii secrete, sanatate, invatamant, protectie sociala, etc.) – e foarte bine sa se mai rareasca randurile printre functionarimea piloasa si ghiseistele tupeiste din sistemul bugetar.
eu doresc ca cineva de la PSD sa vada daca SIMIONICA a trecut de 2% ca se aude prin oras ca are datorii la bancii si ca sa bucurat la banii copiilor care stau acum pe unde apuca .Domnule ARSENE chiar asteptati EUROPARLAMENTARELE petru a constata incompetenta acestei doamne ramasa singura