Deputat Dorin Ursărescu – Declaraţie politică

“Ce face un popor care are o clasă politică incompetentă, coruptă, fără viziune, fără perspective de reformare din interior, fără o opoziţie politică puternică? Se ridică şi acţionează: îşi mobilizează competenţele profesionale, instanţele morale, dă glas majorităţii până atunci tăcute şi creează o opoziţie din rândul societăţii civile! (…) Ne-am săturat de PSD, PNL, PC, UNPR, USL, UDMR, PP-DD, PDL! Ne-am săturat să nu mergem la vot sau să tot sancţionăm prin vot negativ! Vrem alţi oameni în spaţiul public!”

Stimaţi colegi, citatul de mai sus nu îmi aparţine. El reprezintă un fragment din Manifestul Fundaţiei Mişcarea Populară şi constatăm că suntem în faţa unei noi probe de demagogie pură, ca de fiecare dată. Această fundaţie nu reprezintă altceva decât paravanul prin care aleşii locali (în special primari) – în marea lor majoritate de la PDL – să poată activa, să-şi depună serviciile, contrar legislaţiei, în slujba unui alt partid politic decât cel din care fac parte. Această fundaţie asigură în special posibilitatea primarilor de altă culoare politică de a face mascat politica Partidului Mişcarea Populară, partidul construit – tot ocolind legea – de către Traian Băsescu.

Nu mă interesează deloc ce face acum, ce va face în viitor Partidul Mişcarea Populară. Nu mă interesează dacă PDL va fi destructurat sau dacă în câteva luni va da jos masca aşa-zisei independenţe faţă de Traian Băsescu şi se va înregimenta prin comasare în noua grupare politică. Mă interesează însă, şi mă doare chiar, că românii sunt minţiţi pe faţă cu manifeste moralizatoare şi înălţătoare.

Ce sau mai degrabă cine nu se potriveşte cu citatul de mai sus şi ridică cota de păcălire a românilor? Voi pronunţa doar două nume: Gheorghe Ştefan-Pinalti şi Elena Udrea. În 2004, imediat după alegerile locale, mai precis pe 25 iunie, într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Naţional, la întrebarea, “veţi rămâne fidel partidului” (PNL), Gheorghe Ştefan răspundea categoric: “Normal. Nu am de gând să mă duc la altă formaţiune.”

Despre Gheorghe Ştefan-Pinalti se ştie deja aproape totul. Este un campion al trădărilor. Imediat după anul 2000 a fost membru al PD. A intuit ulterior că PNL este un partid în creştere şi a devenit membru. A fost adoptat şi a beneficiat de funcţii importante la PNL. A trădat însă şi PNL. Jalnic. Nu a avut curajul bărbătesc să-şi dea demisia, ci s-a ascuns în spatele unei aşa-zise platforme reformatoare a lui Theodor Stolojan – o precursoare a Fundaţiei Mişcarea Populară – pentru a servi mascat interesele PDL. Când s-a dat ordin de “sus”, a trecut cu arme şi bagaje, tot mascat într-o primă fază în tabăra PD, devenit PDL. Acum trădează şi PDL, al cărui membru este şi unde de asemenea a avut funcţii importante. Evident, tot la “ordin”.

Ca şi în 2006, când era membru PNL şi a trădat, şi acum, când are carnet de membru PDL şi trădează, nu îşi va da demisia din partid şi va beneficia de paravanul numit Fundaţia Mişcarea Populară. Dacă şi-ar da demisia din PDL, ar însemna să-şi piardă scaunul de primar. Or, aşa ceva este de neconceput. Nu contează că îşi păcăleşte pentru a treia sau chiar a patra oară electoratul. Pentru Gheorghe Ştefan-Pinalti, electoratul – şi totodată locuitorii municipiului Piatra Neamţ – reprezintă ultima grijă.

Legislaţia în vigoare a scutit-o pe Elena Udrea să facă o haltă de doi ani şi jumătate în fundaţie. S-a înscris în PMP la nici 48 de ore de la legalizarea acestei formaţiuni. Dar asta nu o diferenţiază cu nimic de vechiul/noul ei coleg Gheorghe Ştefan-Pinalti. A cochetat într-o perioadă cu PSD. Numai fostul ei şef, Cozmin Guşă (pe atunci secretar general al social-democraţilor) ne poate spune dacă a avut şi carnet cu plata cotizaţiei la zi. A fost propulsată de Theodor Stolojan cap de listă al Alianţei DA, din partea PNL, pentru Consiliul general al Capitalei. Pentru prima ei ascensiune politică, PNL a fost un vehicul politic excelent. Pe care l-a trădat când, în slujba lui Traian Băsescu fiind, a contribuit la atacurile murdare ale acestuia împotriva liberalilor. S-a înscris în PDL, unde s-a bucurat de onoruri nemaivăzute.

La alegerile parlamentare din 2012, o armată de activişti a muncit pentru Elena Udrea, doar, doar va prinde un salvator loc doi într-un colegiu din Neamţ. În capitală nu mai putea candida, pentru că bucureştenii nu ar mai fi votat-o. Acum, Elena Udrea se pregăteşte să mai dea o lovitură în politică sub culorile PMP. Nu contează că în Neamţ a fost votată poate şi de oameni care mai credeau sincer şi poate încă mai cred în politica fostului partid de guvernământ. Nu contează că în Neamţ mulţi dintre cei care au votat-o nu agreează partidele construite la ordin, nu contează că au votat-o poate şi pentru că aparent exista o distanţare a PDL de Traian Băsescu. Pentru că şi în cazul lui Gheorghe Ştefan şi pentru Elena Udrea, electoratul care i-a votat sunt ultima grijă.

PS: Şi totuşi mă întreb, în special în cazul lui Gheorghe Ştefan-Pinalti. Dacă în manifest tot se spune că s-au săturat şi de PDL, de ce Domnia Sa s-a mai înscris în această formaţiune politică?

Deputat Dorin URSĂRESCU