pietricica turism

papagalii fara bilet

Când să ne pregătim să sorbim o zeamă de prună ținută la pet dă dud, ne trezim cu craca scuturată de o mamiferă folositoare omului pentru lâna din polovere și brânza den putinei la vreme de iarnă. Și că ne zice cum că că un impunător șenator, purtător de nume a unei rubedenii, rășpectiv ținut dă prăsilă, face daraveli pe la coalțele inșpectoratulu` ca să face loc unei rubedenii personale să face sport de performanție den fotelul de dereftor cu acte în regulă, la școala de învățat meciuri cu mingea și alte jocuri conduse de arbitri în izmene până la genunchi, că nu să cade ca tradiția de famelie pe linie șportivă să se duce pe apa sâmbetei. Ăsta den mijloc o început să râză pă el că ș-o adus aminte de-o mioriță din clasa a cincea, și cumătru din dreapta repede o sărit cu gura că acolo ieste un dereftor și că nu să cade să-l sepe la spătar. Da` mamifera nu și nu. Că și mama lui dânsa, și toate rubedeniile de la Trăian încoace or făcut șport de fotoliu și că nu să cade. Io unu` n-am mai zis nemica că mi s-o stricat pofta de ce începusem a face până a veni obiecta balăzii de care să râde ăsta de lângă mine.

– Ăsta cu perciuni, cu care-s cumătru`, după ce am scapat de bârfoiu` cu madama șportivă de fotel, o scapat o dumă cum că alantăieri, junele prifect de la noi, navetist zilnic de doo ori pe săptămână, cu cămeșa pește brăcinari, s-o scoborât den instituție ca să se îndulcească cu dom` dereftor de la Inșpectoratul de copchii, la o cănuță de ness primită plocon. Că junele prifect o uitatără că domnu` dereftor dă inșpectorat e inșpectore gheneral cu acte în regulă e una. Da` mare lucru dacă nu comva umblă la nește stimulări rusești la domnu` gheneral, da`fără iz de cafeli, de mai de grabă să-l roage pretenește de sus în jos să face liber fotelul de la leceul de care să plângea mamifera dă mai sus. Acuma noi nu știm nemică cum că că domnu` senatore ar face daraveli pentru famiglia domniei sale, că nu dăm buzna în casa omului, da` pun la rămășag doo pene den coadă că junele prifect s-o apucat. Amu` să videm. Da` cam greu de stat la fereștile școalei cu prițina, proaspăt renovată, viitor renovabilă, rețepșionată cu acte, că bate un vânt pen ele, de-ț zboară penele și rămânem cu budigăii le vedere. Și nu-i fromos.

– Mă pune un fricos de tămăie să ma duc până mai șpre unde o cantindat doamna Nuți dă la Cotroceni să mi văd o vară de-a doilea vopsită tot blondă, da` mai roșcată la pene. Și nu să pune asta să-mi dzică că Chiatra e de doi lei degerați, că numa ce s-o pus de-o școale dă foncționari dă politică și dă săfi, că partidele moare fără oameni educaț cu acte în regulă și cu boluc de diplomuri înrămate pren berouri. Și mai că dom` prifect tot vecină cu ea este și nu să cade să ne râdem pe noi că poartă brăcinarii sub cămașe, bașca dom` șăf de la cejeu, (dom` Culiță, să trăiț`!) tot aice își are o parte den acareturi. Ș-o mai zis de-un nene suptprifect den Târgu` de pe Ozana, care musai vrea să se școlească pe el la inștituția făcută nouă, mai cu seamă că o să deie estemporal cu doamna Nuți dă la Cotroceni. Estemporale scrise, nu de celelante de care să râde ăsta de lângă mine cu miorița din clasa cincea. Acuma m-am întors pe crăcană și dăm în bobi să videm daca să face să facem și noi alte școale ori să mai stăm la o litră de pălincă bătrână cu mărgele și damf dă dude păroase și să facem comva să nu să mute capitalia de la Chiatra, da` nici să rămânem dă izbeliște fără șăfi (să trăiț`!) cu care să mai ne râdem la bere fără iz de lemonadă care strică mațele și bulzește penele pe pântece. Aferim!