Proiectul “Istoria şi poveştile de lângă noi” a ajuns în faza sa terminală, de diseminare a rezultatelor, şi ultima întâlnire între cei care au contribuit la implementare s-a desfăşurat la Grinţieş sub forma unui simpozion. De ce la Grinţieş? Fiindcă cei mai mulţi dintre truditorii acestui demers ştiinţific au fost din Grinţieş şi din alte localităţi de pe Valea Muntelui. Întâlnirea desfăşurată în condiţii excelente la Pensiunea “Dolira” din Grinţieş a fost onorată de prezenţa inspectorului pe disciplina istorie, Elena Preda, unul dintre cercetătorii implicaţi în proiect, realizator al unui studiu despre viaţa religioasă nemţeană în timpul regimului comunist, a presei scrise şi vorbite (TeleM, ziarele “Ceahlăul”, “Realitatea” şi “Monitorul de Neamţ”). Doamna inspector a încercat să convingă asistenţa, în special pe profesori şi elevi, de importanţa istoriei orale, a recuperării “istoriilor trăite”, a poveştilor de viaţă, a rolului lor în păstrarea identităţii locale.
Ion Asavei, bibliotecar la Bicaz, a fost parte a acestui proiect, oferind mai multe articole despre rezistenţa anticomunistă pe Valea Bistriţei, la fel ca profesorul-scriitor Dorel Rusu, autor al unor biografii ale unor nemţeni care au luptat împotriva comunismului: generalul Dumitru Coroamă, originar din Ceahlău, părintele Filaret Gămălău, Grigore Caraza sau părintele Iustin Pârvu. Au avut scurte alocuţiuni sau au prezentat comunicări profesorul Vasile Ciubotaru din Girov (o comunicare despre un alt erou al Neamţului, generalul Dăscălescu), Valentina Ilie de la Boboieşti (comunicare despre părintele Cleopa), Cristian Vatamanu, profesor la Pipirig (ne-a vorbit despre istoria recentă văzută de elevii cu care a lucrat la acest proiect), profesorul pensionar Traian Stanciu din Bicaz, autorul multora dintre desenele prezente în materialele editate (care ne-a vorbit despre copilăria sa în care l-a cunoscut pe generalul Coroamă).
La simpozion au participat şi elevi din Grinţieş şi Ceahlău, autori ai interviurilor publicate în volumul de istorie orală, Costin Ţepeş-Bobescu, cel mai tânăr intervievator (clasa a VI-a), aducând la manifestare pe bunicul său Simion, pe care l-a “descusut” în direct despre copilăria sa marcată de război la Bicazu Ardelean şi despre refugiul forţat alături de armata maghiară. Bătrânul, vrednic încă, abia îşi putea stăpâni lacrimile şi din rândul asistenţei erau destui aflaţi în aceeaşi situaţie.
Deosebită a fost mărturia Anei Petri Vatamanu, cunoscută de noi sub numele de “eroina de la Fauru”, intervievată de nepotul ei Alexandru Andrieş, masterand de istorie la Cluj. A fost o poveste tragică cu un masacru într-un beci în care soldaţii nemţi au aruncat opt grenade. Fetiţa de atunci, Ana, a supravieţuit, alături de mama ei lovită de schije şi ne-a oferit o mărturie emoţionantă, o poveste de viaţă care “bate filmul”. Nu puteau lipsi momentele de destindere cu rapsozii popualari Costică Ionescu, învăţător, la vioară, şi “omul orchestră”, profesorul Ion Diaconu, ce folosea simultan muzicuţa, acordeonul şi toba mare.
Deja o prezenţă obişnuită la manifestările de pe Valea Muntelui, micii chitarişti din Grinţieş (Iustin Amariei, Iustinian Pintilie, Teodor Sărluceanu) ne-au încântat cu melodii haiduceşti, dar şi cu o compoziţie proprie despre viaţa lor la poale de munte din care am preluat: “Ne-am născut în Grinţieş/ Unde oamenii sunt freş!”. Un moment artistic de excepţie ne-a oferit George Sărluceanu, fost component al trupei “Spin”, originar de la Dunăre, devenit acum muntean la Grinţieş, care ne-a povestit prin cântec despre regretul părăsirii tumultoasei vieţi de Bucureşti, dar şi despre regăsirea la muntele Ceahlău.
Proiectul iniţiat de Asociaţia Filateliştilor Piatra-Neamţ cu sprijinul CJ Neamţ, condus de Daniel Dieaconu, a angrenat profesori şi elevi din mai multe şcoli nemţene într-o acţiune amplă de recuperare a istoriei orale, a istoriei nemţene. Amintim pe profesorii, coordonatori ai grupurilor-ţintă: Andrei Nica (Tupilaţi), Cezar Ţucu (Tazlău), Vasile Ciubotaru (Girov), Gabriela Cojocaru (Borleşti), Dionisie Savin (Crăcăoani), Adina Cucoş (Târgu-Neamţ), Cristina Chirilă (Borca), Valentina Ilie (Boboieşti), Cristian Vatamanu (Pipirig), Xenia Sârbu (Bicaz), Daniel Dieaconu (Grinţieş şi Ceahlău). Membrii echipei de proiect mulţumesc pentru sprijin d-nei. inspector Elena Preda, profesorilor Dorel Rusu (Poiana Teiului), Gheorghe Drugă (Hangu), Mihai Apopei şi Ion Asavei (Bicaz), Viorel Nicolau şi Constantin Paţilea (Asociaţia Filateliştilor Piatra-Neamţ) şi elevilor din şcolile amintite, ale căror interviuri le veţi afla în volumul de istorie orală, din sutele primite, fiind alese 62 dintre ele. Volumul de interviuri, cartea dedicată mărturiilor de istorie recentă, ghidul istorico-turistic, albumul cartofil vor dezvălui cititorului nemţean o lume de demult, puţin ştiută, şi care abia aşteaptă să fie descoperită. Poveştile bunicilor sunt “istorii trăite”, parte a unei micro-istorii şi dacă nu ne grăbim să le culegem şi să le facem cunoscute, “documentele vii” – bătrânii noştri – s-ar putea pierde.
Nicolae SAVA
