800×600

 

Zilele dintre Crăciun şi Bobotează poartă numele de hârţa. Acum, în această perioadă, oricând se mănâncă de dulce, de frupt, în şir, de-a valma. În acest început al câşlegilor, gospodinele fac tot soiul de lucruri, dar unele sunt interzise.

 

Cămăşi nu se spală, nu se face leşie, căci în acest timp sunt apele sfinţite. Unele femei nici nu torc, având credinţa că dacă vor toarce, fetele mari ale lor, care îşi aşteaptă peţitorii, nu se vor mărita nici în viitoarele câşlegi. Alte femei nu torc ca să nu li se întoarcă vitele la zămislire şi astfel să rămână sterpe. Altele nu coasă rufe, nu cârpesc. În acest răstimp, furca nu trebuie să se lase niciodată goală, căci nu va rodi cânepa. Cine nu va avea caier, va lega furca cu aţa ei, ca şi cum ar avea de tors. În unele zone ale ţării, zilele dintre Crăciun şi Sfântul Vasile se socotesc toate ca sărbători, nelucrându-se nimic în casă, de teamă ca să nu fie primejdie de gâlci, de friguri sau de lingoare.

Obiceiurile sunt prezentate în cartea “Sărbătorile la români”, de Tudor Pamfile.

 

Criticul si istoricul literar Cristian Livescu a implinit 67 de ani si aproape cinci decenii de activitate literara.