Fostul deputat de Neamț Adrian Rădulescu, actualmente consilier prezidențial pe probleme de agricultură, a vorbit, în urmă cu câteva zile, despre strategia pe agricultură, recent lansată de președintele Traian Băsescu, întocmită de comisia specializată de la Cotroceni.
Specialist în agricultură atât din punct de vedere teoretic, cât și în ceea ce privește partea practică, acesta a explicat avantajele plantelor modificate genetic, în comparație cu cele clasice. Motivul? Faptul că modificarea genetică a fost creată mai întâi pe cale naturală, și abia după un studiu aprofundat a fost preluată de oamenii de știință.
„Între o plantă modificată genetic și o plantă clasică o prefer pe cea modificată genetic. Pentru că modificarea genetică a fost creată de natură, nu în laborator. S-a creat natural, după care specialiștii au văzut cum s-a creat acest sistem și apoi l-au putut face și ei. Vă spun că mâncăm sute de fructe, legume etc. modificate genetic de natură”, punctează Adrian Rădulescu.
Totodată, el a vorbit și despre direcțiile pe care le urmărește strategia agricolă națională. „Cel mai important proiect din strategia care își propune dublarea cantității de cereale produse în România este Canalul Siret-Bărăgan. De asemenea, proiectul are în vedere regenerarea a 85.000 de hectare de livadă și, de asemenea, sprijinirea fermierilor în procesarea recoltei, prin evitarea exportului materiei prime. Primul pas pentru schimbarea agriculturii românești va fi cadastrarea gratuită, la costuri de 10 ori mai mici, pe hectar, față de cele din prezent”, a spus Rădulescu, care a adăugat că, fără cadastru, nu se mai pot primi bani pentru subvenții agricole.
Modelul subvențiilor aplicate în UE este, potrivit consilierului prezidențial, „un mecanism de ajutorare indirectă a consumatorului final. Pentru a procesa o recoltă care ar putea ajunge la 60 sau chiar 80 de milioane de tone anual, strategia propune atragerea marilor companii multinaționale din industria alimentară, pentru a produce în România. Strategia elaborată de experți din toate partidele, universități și Academie arată că în România se poate dezvolta și producția bio, în special în zona de deal și în Transilvania sau Bucovina, dar și producția agricolă intensivă, folosind ingineria genetică, în bazinele agricole din Câmpia Română. Agricultura bio și biotehnologia nu se află în competiție, în România, ci se adresează fiecare altei zone de cultură și altui public consumator”.
O producție în regim intensiv ar ușura – opinează Rădulescu – accesul populației la alimente de calitate și ar facilita exportul, lucru care ar readuce țara noastră în poziția de mare jucător regional în domeniul alimentar. (Z.C.H.)
