Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat recent pe o speță care are în vedere mandatele europene de arestare emise pe numele condamnaților fugari. Instanța europeană a stabilit că o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis mandatul european. Hotărârea este obligatorie pentru toate statele membre și se aplică retroactiv. CJUE s-a pronunțat pe o speță la solicitarea Curții de Apel București în cazul unui condamnat pentru înșelăciune, fugar în Italia, pe care autoritățile străine au refuzat să-l extrădeze. Judecătorii europeni au decis că mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată, prevăzută de dreptul UE, care permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află și predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal în acest din urmă stat sau pentru a executa în acest stat pedeapsa la care a fost condamnată.
Hotărârea s-a bazat pe faptul că în acest domeniu, principiile încrederii și recunoașterii reciproce constituie bazele cooperării judiciare în materie penală și consacră o regulă importantă: statele membre sunt obligate să execute orice mandat european de arestare, iar neexecutarea nu poate să aibă loc decât în mod excepțional. „Instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunțate în acest din urmă stat. Acest consimțământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunțată de statul emitent, însoțită de un certificat. Fără acest consimțământ, condițiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată”, a decis CJUE.
Decizia europeană are o importanță deosebită pentru statul român care a cheltuit importante sume de bani pentru aducerea în țară a condamnaților fugari, deși nu întotdeauna rezultatul a fost cel dorit. Este și cazul lui Ionel Arsene, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț condamnat la 6 ani și 8 luni de detenție pentru fapte de corupție. Sentința definitivă l-a găsit în Bari, Italia, și deși pe numele lui era emis un mandat european de arestare, magistrații italieni au refuzat repatrierea condamnatului fugar (amănunte aici și aici). Aceeași situație este și în cazul medicului Sorin Oprescu, fostul primar al Capitalei, Alina Bica – fosta șefă DIICOT sau Mario Iorgulescu, fiul fostului președinte FRF.
(G. S.)
Foto: Facebook, European Court of Justice (ECJ)
