Conferința de presă susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan marți, 2 septembrie, pe tema reformei administrației publice locale, a avut ca element central trei ipoteze de lucru, două dintre acestea având ca efect reduceri reale de personal, nu doar pe hârtie.
Premierul a pornit de la ideea că trebuie lucrat pe numărul de posturi efectiv ocupate și a arătat că administrația publică locală este dimensionată, din punctul de vedere al personalului, pornind de numărul maxim de angajați pe care o primărie sau un consiliu județean îi poate avea. Datele statistice venite din teritoriu în acest sens sunt următoarele: pot exista un maxim de 190.000 de posturi în administrația locală, pe organigrame există un număr total de 164.000 de posturi, dar efectiv ocupate sunt 129.000 de posturi, diferența fiind posturile vacante, neocupate.
Ultima cifră, cea a numărului de posturi efectiv ocupate, este cea de la care trebuie pornit în realizarea unei reforme eficiente, potrivit premierului.
Cele trei ipoteze de lucru avansate sunt următoarele:
- I – reducere de 5% din numărul total al posturilor, care ar însemna o reducere efectivă de 30%, adică 1.000 de localități în care ar trebui operate disponibilizări;
- II – reducere de 10% din totalul posturilor, care ar însemna să avem o reducere de 40% din posturile efectiv ocupate. Ar fi afectate jumătate din localitățile țării;
- III -reducere de 15% din totalul posturilor, tradusă prin reduceri de 45% la baza maximă. Ar fi afectate 60% dintre unitățile teritorial administrative din România.
Primul ministru a arătat că în România există două categorii mari de administrații publice locale: pe de o parte, cele care lucrează eficient cu un număr mai mic de angajați și care folosesc veniturile venite de la cetățeni pentru investiții și pe de cealaltă parte, cele care nu sunt în stare să-și plătească nici măcar salariile pentru personalul existent, pentru că acesta este supradimensionat și aici apar cereri pentru plata salariilor pentru ultimele luni din an de la bugetul de stat.
Premierul Ilie Bolojan a arătat că fiecare primar și președinte de consiliu județean care se află în cea de -a doua situație ar trebui să facă o analiză foarte serioasă pentru că se află în situația în care “primăria respectivă nu mai lucrează pentru cetățeni, ci lucrează doar pentru proprii salariați”.
Prima ipoteză de lucru este considerată de premier ineficientă, pentru că nu ar conduce la o reducere reală a numărului de posturi ocupate efectiv și nicio reducere a cheltuielilor, ci doar la o reducere superficială, pe hârtie. Pentru că va opera o scădere pe posturile neocupate, vacante. Rămân în analiză, așadar, în perioada imediat următoare, doar celelalte două ipoteze de lucru.
O reducere de 10% din totalul posturilor ocupate efectiv ar avea ca efect disponibilizarea a 13.000 de angajați din administrația publică locală, la nivel național. Ultima ipoteză, cea de reducere cu 15%, ar avea ca rezultat renunțarea la un număr de 19.350 de angajați din primării și consilii județene.
Premierul a mai precizat că România a avut 7 miliarde de lei în plus cheltuieli de personal în primele șase luni din 2025, raportat la aceeași perioadă din anul trecut.
Angela Croitoru
