EVENIMENTE CULTURALE
Cu tâlhari, haiduci şi poveşti, de solstiţiu, la Durău
Duminică, 22 iunie, într-una din cele mai lungi zile din an, la poale de Ceahlău a fost sărbătoare. Oaspeţi ai Pensiunii „Vânătorul” din Durău au fost elevi şi profesori din Bicaz, Girov, Grinţieş, Ceahlău, Poiana Teiului, Bicazul Ardelean, Crăcăoani, Pipirig sau Farcaşa. Dar nu numai: li s-au alăturat tineri şi bătrâni din satele din jurul Ceahlăului, preoţi de pe Valea Muntelui, mânaţi de dragostea pentru cele frumoase şi de demult: poveşti, istorii, tradiţii sau port popular. Motivul? Asociaţia Filateliştilor Piatra-Neamţ, cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, a lansat proiectul „Istoria şi poveştile de lângă noi”. Scopul principal al proiectului este acela de-a recupera „istorii trăite” de bătrânii noştri, dorind a nu pierde aceste „documente vii”. Elevii de la mai multe şcoli din judeţ, îndrumaţi de profesorii lor (amintim pe Cristina Chirilă de la Liceul Borca, Xenia Sârbu de la Liceul Bicaz, Vasile Ciubotaru de la Girov, Dionisie Savin de la Crăcăoani, Adina Cucoş-Grigore de la Târgu-Neamţ, Valentina Ilie de la Boboieşti-Pipirig) vor intervieva pe bătrânii din sate, vor aduna poveşti şi imagini. Se vor realiza un volum colectiv de interviuri, un studiu de istorie recentă şi un album cartofil (cărţi poştale şi imagini de epocă). Printre oaspeţii care au venit ca să dezvăluie poveşti de viaţă au fost Mitică Năfăreanu de la Bradu-Grinţieş, care a povestit despre detenţia politică a familiei sale şi fuga sa prin codri urmărit de Securitate; Grigore Cerbu a vorbit despre luptele dintre ruşi şi nemţi în august 1944, despre suferinţele sătenilor de la Poiana Largului, despre grenada aruncată de soldaţii nemţi într-un beci plin de oameni, bătrâni, femei şi copii. Mihai Cojoc, fost vornicel de nuntă, şi-a amintit de când era tânăr şi urca pe cal deschizând alaiul şi a încheiat cu o strigătură care îi plăcea: „Ieşi, părinte, din altar/Şi mai fă doi gospodari!”. Dumitru Luca, nepot al Arhiepiscopului Eftimie Luca, fost primar la Ceahlău, a povestit despre copilăria sa, despre fuga în pădure din faţa frontului, despre luptele de la Curmătura de pe Ceahlău la care astăzi îi spunem „La Morminte”. Cu acest prilej au fost lansate pe piaţa cărţii două volume: „Personalităţi nemţene – Nicu Albu” realizată de Constantin Paţilea şi Viorel Nicolau la Editura Cetatea Doamnei şi „Tâlhăria şi haiducia la români. Jefuitorii cu arme”, scrisă de Daniel Dieaconu, apărută la Editura Universitară din Bucureşti, editor dr. Vasile Muscalu, un fiu al Neamţului. Scriitorul Lucian Strochi de la Piatra-Neamţ, de altfel legat de aceste cărţi prin prefeţele care le-a realizat, a schiţat portretul unui nemţean de seamă: deputatul, prefectul, senatorul, primarul Nicu Albu, cel al cărei statuie o aflăm de câte ori ajungem în „parcul cu urşi” din oraşul pe care l-a condus cu pricepere mulţi ani. Mitul haiducului a fost adăugat de eruditul profesor celor patru mituri fundamentale propuse de George Călinescu şi evidenţia frumuseţea unei balade haiduceşti – „Toma Alimoş”. Nu putea să nu amintească pe Maria lui Pâsoi pe care a cunoscut-o la Tazlău şi care a fost tovarăşa cunoscutului hoţ de codru Mitriţă Baltă, de altfel prezentă în romanul său ”Cicatricea” sau în „life-story”-ul lui Constantin Ardeleanu numit „Chetronia”.
Intervenţiile scriitorului Lucian Strochi, ale preotului Dumitru Pintilie, Viorel Nicolau, Daniel Dieaconu, Dorel Rusu au fost completate de „Balada codrului fară haiduc” de Radu Gyr recitată de Octavia Bortişcă, clasa a VI-a, Şcoala Grinţieş, de micii chitarişti din Grinţieş (Iustin Amariei, Iustinian Pintilie, Teodor Sărluceanu) care au prezentat cântece haiduceşti. Tiberiu Zaharia şi Pavel Grigoriu au cântat doinele lui Ştefan Bujor, iar Emanuel Arsinte la acordeon şi Petru Arsinte la chitară au trecut cu măiestrie de la doine la corăghiască, de la hore la „Nunta lui Figaro”. Un moment deosebit a fost atunci când membrii „Bandei lui Bujor” din Grinţieş au cântat câteva superbe doine. Atunci când glasurile puternice bărbăteşti au intonat „Mugur, mugur, mugurel”, nu puţini au fost cei care au scăpat câte o lacrimă pe furiş: „Bate-i, Doamne, pe ciocoi/Mugur, mugurel/Cum ne bat şi ei pe noi”. Şi cântecele nu s-au terminat odată cu spectacolul „oficial”, în special cele patriotice, arătând – dacă mai era nevoie – că la munte românismul este la el acasă. (Prof. Daniel DIEACONU)
TEATRU
„Contra iubirii” – un spectacol pentru adulţi
În această săptămână Teatrul Tineretului ne invită să vedem (revedem) două spectacole deosebite cu piesele „Contra iubirii” şi „Hippolytos”. Sâmbătă, 28 iunie, de la ora 19, la Sala Mare, se joacă piesa „Contra iubirii”, de Esteve Soler, în regia lui Bobi Pricop. ”Contra iubirii e o lume alcătuită din sensuri demontate, asamblabile după reguli ce frizează absurdul, populată de fiinţe care au organul sufletesc al inimii dereglat. Oamenii devin din ce în ce mai puţin oameni pe măsură ce, în ei, se stinge Iubirea, fie ea erotică, paternală sau caritabilă”, spune Raluca Naclad, secretar literar TT. Duminică,29 iunie, ora 19, la Sala Mare, vom viziona un spectacol cu piesa „Hippolytos”, după Euripide, în regia și scenografia lui Horațiu Mihaiu. Program Agenție Teatrală: Marți-Vineri: 11-12 și 16-19 , Sâmbătă-Duminică: 16-19, Telefon: 0233/211036, 0752/149735. Pentru rezervări, scrieţi la adresa de e-mail [email protected] (de luni până vineri) sau telefonaţi la numerele mai sus menționate.
FILM
Tânără şi frumoasă
În perioada 27 iunie-iulie 2014, la cinematograful „Dacia” Panoramic, de la orele 14, 16 şi 18, va rula o dramă franţuzească, filmul „Tânără şi frumoasă”. „Jeune & Jolie” spune povestea lui Isabelle, o adolescentă pariziană în vârstă de 17 ani, de familie bună, care se prostituează din pură plăcere. Filmul reprezintă portretul lui Isabelle în 4 anotimpuri şi 4 melodii. De la trezirea sexualității, la prima ei experienţă. De la explorarea dragostei, până la căutarea identității
