0:00

• 6 septembrie 1861 – S-a născut la Rediu, Teodor Crivăţ (d. 1948, Piatra Neamţ), fost parlamentar. După clasele primare în satul natal, urmează cursurile Gimnaziului Clasic din Piatra Neamţ, apoi Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (matematica). Cadru didactic la: Buzău (Gimnaziul), Galaţi (Seminarul Teologic), Iaşi (Şcoala Normală „Vasile Lupu”), Bucureşti ( Liceul „Sfântul Sava” şi Gimnaziul „Dimitrie Cantemir”).  A fost deputat, senator. A scris cărţile: „Bătălia de la Racova din Ianuar 1475” (1912); „O crimă. Studiu istoric” (1917); „Demonstraţia postulatului lui Euclid” (1918) ş.a.

Calendar (6-12 septembrie 2013), ZCH NEWS - sursa ta de informații

• 7 septembrie 1919 – Se naşte, la Piatra Neamţ, Tereza Gogu-Ungureanu (d. 2008, Piatra Neamţ). Academia de Arte Frumoase, Iaşi (1940-1944). Debut la „Saloanele Moldovei” din Iaşi (1941), unde obţine  Premiul pentru acuarela „Victorie” şi portretul „Moşul”. A expus, în acelaşi cadru, până în 1943. Prima expoziţie personală, la Piatra Neamţ (1950), urmată de aproximativ alte 30.  A lucrat în învăţământ, la Roznov, apoi la Casa Pionierilor din Piatra Neamţ. A realizat lucrarea religioasă „Schimbarea la Faţă”, (Catedrala Domnească din Piatra Neamţ), reluată pentru Palatul Culturii Feroviarilor din Chişinău. După 1990, este prezentă la expoziţiile Filialei UAPR Neamţ. Tabloul „Ştefan cel Mare şi Sfânt” a fost donat Muzeului Naţional Militar, iar portretul Sidoniei Hogaş se află la Muzeul „Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ. Alte donaţii: Bibliotecii „G. T. Kirileanu” şi Liceului de Artă „Victor Brauner” din Piatra Neamţ.

Calendar (6-12 septembrie 2013), ZCH NEWS - sursa ta de informații

• S-a născut la Bucureşti, romancierul Eugen Barbu. A fost un membru corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist și om politic român, laureat al Premiului Herder. Cel mai important roman al său, „Groapa”, a cunoscut zeci de ediţii şi tradus în peste 20 de limbi străine. La sfârşitul lui septembrie 1990, cel care era unul dintre patriarhii literaturii române mo­derne (alături de Marin Preda, care nu mai era în viaţă) a fost exclus, prin vot democratic, din Uniunea Scriitorilor (US). „Incognito: Afacere dezgropată”, a titrat presa, oferind detaliile scandalului vechi de peste un deceniu ţesut împrejurul lui Eugen Barbu. A murit la Bucureşti, la 7 septembrie 1993, în semianonimat.

• 7 septembrie 1952 – S-a născut Nicolae N. Popa, fiu al artistului popular Neculai Popa, la Târpeşti. Facultatea de Istorie-Filosofie, Bucureşti (1978), stadii de studii în Franţa şi Belgia. Debutează în Revista „Tribuna României” (1985). Colaborează cu studii, eseuri, traduceri la: „Ateneu”, „Catedra”, „Fântâna Blanduziei”, „Acţiunea”. „Asachi”. Membru al Societăţii „François Mauriac”. Volume: „Creangă sau Arta fericirii” (1993), „Eternul feminin de la Humuleşti la Paris” (1995), „L’expression du bonheur chez Martha Bibescu”, Franţa (1997), „Povestea unei mari iubiri. Eminescu – Veronica Micle”, 1998.

• 8 septembrie 1943 –  S-a născut Gogu Gheorghiţă, la Cândeşti, Vrancea. Liceul la Râmnicu Sărat, Facultatea Biologie, Iaşi (1967), doctor în biologie (1976). Biolog (din 1967) şi director (din 1996) la Staţiunea „Stejarul”, Neamţ, profesor la Universitatea din Bacău (din 1996). A publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice, în presa de specialitate şi mai multe volume („Din enigmele evoluţiei”, 1980; „Radiobiologie vegetală”, 1987; „Bazele geneticii”, 1999; „Aploidia experimentală la plante, în contextul biotehnologiilor moderne”,1999. Deţine: Premiul „Emanoil Teodorescu” al Academiei (1980). Este organizator de simpozioane naţionale la Piatra Neamţ.

• 9 septembrie 1947 – S-a născut Sergiu Găbureac, la  Poieneşti, Vaslui. Liceul „Gheorghe Gheorghiu- Dej” (Bârlad), Facultatea de Filologie (Iaşi). Profesor la Căciuleşti, Girov şi în Piatra Neamţ (1972-1976), apoi, până în 2000, a îndeplinit mai multe funcţii la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ. Şef al diferitelor comisii ale CPUN Neamţ şi Piatra Neamţ (22.12.1989-31.07.1990). Şef serviciu „Dezvoltare servicii publice. Evaluare prospectivă, marketing” (din 2000), Biblioteca Metropolitană Bucureşti, lector-formator la Centrul de Pregătire Profesională în Cultură din cadrul Ministerului Culturii (din 2002). Membru fondator al Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor Publice din România. A deţinut şi deţine mai multe funcţii în cadrul Federaţiei Filatelice Române  membru în colegiul de redacţie al Revistei „Filatelia” (din 2000) şi membru al Academiei Mondiale de Filatelie (din 2008). Cărţi  publicate: „333 de erori şi 33 de curiozităţi filatelice româneşti (1938-1994)”, 1994; „Piatra Neamţ. Monografie ilustrată” (coautor), 1996; „La pas prin Piatra Neamţ. Monografie-ghid turistic”, 2001; „Erori filatelice româneşti”, 1922-2000. Catalog  I-V, 2000-2007; „Piatra Neamţ. Compendiu cartofil, 1898-1938”. 2003; ed. 2, 2005; ed. 3, 2007; „Bârladul de odinioară. Compendiu cartofil, 1898-1938”, 2007. „România. Erori filatelice 1903-2006”. Catalog specializat ilustrat, 2008; „Bârladul odinioară şi-n zilele noastre. Album-monografie”, 2008; „Prin Ţara Moldovei de Jos. Bârlad – Huşi – Vaslui. Compendiu cartofil, 1898-1938”, 2009; „Paşi prin Piatra Neamţ. Album-monografie”, 2009; „România. Curiozităţi filatelice 1903-2006. Catalog specializat”, 2010.

• 10 septembrie 1846 – S-a născut lingvistul şi folcloristul român Alexandru Lambrior, la Soci, Neamţ (d. 30.10.1883. Iaşi)

Calendar (6-12 septembrie 2013), ZCH NEWS - sursa ta de informații

• 11 septembrie 1924 – Se naşte criticul literar Ion Rotaru, la Valea lui Ion, Neamţ (azi, Bacău) (d. 18 decembrie 2006, Bucureşti). A urmat cursurile la Şcoala Normală şi, concomitent, Liceul „Principele Ferdinand” din Bacău, apoi Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1952). Doctor cu teza „Eminescu şi poezia populară” (1964). Cadru universitar, cu toate gradele (1953-2001). A mai predat în Franţa (1968-19771) şi la instituţii de învăţământ particular din ţară. A debutat cu un studiu referitor la graiul din Valea Bistriţei din Moldova (1952), iar editorial cu „Ion Creangă. Bibliografie de recomandare” (1959). Opera sa principală este „O istorie a literaturii române”, I-III (1971-1987), apărută şi într-o nouă ediţie, revăzută (I-VI, 1994-2001), acum extinsă şi cuprinzând referiri la literatura română din celelalte provincii româneşti, aflate vremelnic în afara graniţelor actuale (Basarabia, Bucovina, Banatul Sârbesc) precum şi din diaspora românească. A publicat şi alte lucrări: „Forme ale clasicismului în poezia românească, până la Vasile Alecsandri” (1979); „Literatură română veche” (curs universitar, 1981) „Valori expresive în literatura română veche” (I-II, 1976-1983) ş.a.

Calendar (6-12 septembrie 2013), ZCH NEWS - sursa ta de informații

• 11 septembrie 1930 – S-a născut Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2 noiembrie 2002, Piatra Neamţ). Liceul „Ferdinand I”, din Bacău, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, Bucureşti, secţia teatrologie (ambele cu întreruperi, fiind condamnat „pentru uneltire contra ordinii sociale”. Angajat ca pictor executant – lucrări la Teatrul de Stat din Bacău (1952-1954). Deşi teatrolog, a lucrat pe diferite şantiere de construcţii, datorită dosarului politic. Din 1961, va fi angajat la T.T., unde, de-a lungul celor peste trei decenii, până la pensionare (1992), a fost, pe rând, pictor-executant, secretar literar, director, regizor artistic; director artistic, consilier artistic, confirmând crezul vieţii sale: ”singura mea raţiune de a exista este teatrul”. A debutat publicistic în (1957), în revistele „Teatrul” şi „Contemporanul”, în nume propriu şi cu pseudonimul V. Negrea, alături de nume ilustre: Radu Beligan, Toma Caragiu, Radu Penciulescu, Valentin Silvestru. A colaborat la publicaţiile: „Ceahlăul”, „Acţiunea”, „Informaţia Primăriei”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Ateneu”, „Meridianul Ozana”, „Credinţa Neamului” ş.a. A dramatizat poveşti celebre, în nume propriu («Inimă rece», «Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici» «Cartea junglei» etc.) şi în colaborare («Vrăjitorul din Oz», cu Paul Findrihan). „Câteva piese originale” alcătuiesc volumul de debut, „Teatru”. În anul 2000, a fost primit în USR.

Articolul precedentVictime ale temniţelor comuniste, din Neamţ (XIII)
Articolul următorȘcolile din Târgu Neamț, pregătite pentru 16 septembrie