cosbuc

* 20 septembrie 1866 – S-a născut George Coşbuc, la Hordou, Bistriţa Năsăud (d. 9 mai 1918, la Bucureşti), poet şi traducător român, membru al Academiei Române. Poezia sa aparține patrimoniului cultural național și, deși este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările școlare sau populare, creația sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârșit și un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele școlare nici în ziua de azi.

* 21 septembrie 1916 – S-a născut pictorul Dumitru D. Irimescu, la Coşula Botoşani (d. 16.09.1992, Piatra Neamţ). Academia de Arte Frumoase Iaşi. A pictat bisericile: „Precista” Piatra Neamţ (cu fraţii Hârtopeanu), „Vârfurile” din Arad,  Bicaz, Dobreni, Ivaneşi, Podoleni, Poiana Teiului. Restaurări la biserici din Bacău, Câmpia Turzii, Buhuşi.

Vasile-Militaru

* 21 septembrie 1886 – S-a născut poetul Vasile Militaru, într-o familie foarte săracă de țărani (plugari). Debutează cu versuri la 15 ani. Primul volum de versuri, “Strop de rouă”, îi apare în 1919. Fiind remarcat de mai mulți oameni de cultură începe să publice în ziarul “Universul” între anii 1927-1930. Temele predilecte ale poeziei sale sunt ortodoxia, naționalismul, oamenii simpli, satul românesc. Pentru volumul “Psaltirea în versuri” (1939) va fi premiat de Academia Română. Opera sa de căpătâi rămâne “Divina zidire”, la care a lucrat peste 25 de ani. “Divina Zidire” reprezintă Biblia versificată și ilustrată. În perioada interbelică devine unul dintre cei mai populari oameni de cultură din țară. După instaurarea comunismului, poetul reușește să scape ani de-a rândul de valurile succesive de arestări. Însă la un moment dat i se cere să-și folosească talentul literar în slujba comunismului. Refuzul său este categoric: „În poeziile mele niciodată nu va rima poporul cu tractorul”. Ca urmare a acestui refuz, datorită trecutului său legionar și a operei sale religioase, este arestat şi torturat crunt în ciuda faptului că la data arestării avea 74 de ani. De la Pitești este transferat la închisoarea din Craiova, unde se va judeca și procesul său. Sentința a fost dată la 20 iunie 1959. Total – 32 de ani de închisoare, urmând să iasă din închisoare la vârsta de 106 ani. Securitatea a incendiat toate manuscrisele găsite la domiciliul poetului.

dumitru vacariu

* 21 septembrie 1931 – S-a născut scriitorul Dumitru Vacariu, la Boboieşti, Pipirig, Neamţ. Şcoala Normală din Piatra Neamţ, Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii ieşene (1957). Profesor şi director la Casa Raională de Cultură din Vaslui. În 1958, arestat pentru „delict împotriva ordinii sociale” (organizase, împreună cu alţi colegi, sărbătorirea a 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare). După detenţie: angajat la Staţiunea de Maşini şi Tractoare Vaslui, funcţionar la Centrul de Librării şi Difuzare a Cărţii Iaşi (1965), la Muzeul literaturii Române (1969), unde va rămâne ca şef de secţie până la pensionare (1992). Debutat în „Viaţa studenţească”, editorial (1979) cu vol. „Dincolo de poveste”, proză scurtă. Colaborează la revistele literare din Iaşi şi din ţară. Cărţi: „Dincolo de poveste”, 1979; „Bărzăunul şi restul lumii”, 1981; ”Vornicul Ţării de Sus”, 1984; „Poteci fără întoarcere”, 1987; „Comoara”, 1988; „Aventură dincolo de timp”, 1990; „Ochii viperei”, 1995; „Cronica regatului blestemat”, 1996; „Planeta lui Orim”, 1999; „Casa cu iederă”, 2000; „Praznicul orbilor”, 2001; „Porumbeii albaştri”, 2003; numeroase ediţii  antologii, în colaborare.

* 22 septembrie 1926 – S-a născut actorul Benedict Dabija, la Piatra Neamţ (d. 29.05.1962, Bucureşti). Actor. Liceul „Petru Rareş”, Institutul de Teatru din Bucureşti (1952). Actor la Teatrul Municipal, Bucureşti. Filme: „Moara cu Noroc”, „Ciulinii Bărăganului”, „Erupţia”, „Aproape de soare”, „Setea”, „Celebrul 702”, „Porto-Franco”, „Tudor”. A jucat şi în teatrul radiofonic.

* 23 septembrie 1905 – S-a născut Victor Savin, la Bibireşti, Parincea, Bacău (d. 27.08.1975, Piatra Neamţ). Liceul Naţional şi Facultatea de Litere din Iaşi. A funcţionat ca profesor la: Gherla, Cernăuţi şi Piatra Neamţ (Liceul „Petru-Rareş” şi Şcoala Văleni). Articole şi recenzii, în „Minerva” (Iaşi), Revista de Drept Penal (Bucureşti), Preocupări Didactice şi Anuarul Liceului „Petru Rareş”. Traduceri din franceză. După 1947, a fost arestat şi a fost dus la Canalul Dunăre – Marea Neagră (trei ani).

* 24 septembrie 1916 – S-a născut compozitorul  Aurel Giroveanu, la Girov, Neamţ (d. 1984, Bucureşti). A fost un cunoscut pianist, dirijor şi compozitor.

* 24 septembrie 1937 – S-a născut prozatorul Mihai Andone-Delahomiceni, la Homiceni-Bârgăuani, Neamţ. Facultatea de Istorie-Filosofie. Peste patru decenii de apostolat (1960-2000); munca fiindu-i apreciată cu distincţia „Profesor Evidenţiat”. Lucrările publicate: „Ruginoasa-Neamţ. Pagini de istorie, confesiuni şi… reflecţii”, „Cu cărţile pe masă…” (2004), „Între Efemer şi… Eternitate. Meditaţii… Reflecţii… Cugetări” (2005),  „Doi  metri pătraţi de pământ” (2007), „Istoria oraşului Roman. 1392-1992” (1992) ş.a.

* 25 septembrie 1922 – A murit Mihai Stamatin. Intelectual de prestigiu, cu o serioasă pregătire ştiinţifică, Mihai Stamatin a condus mult timp Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ, atât înainte, cât şi după primul război mondial. El a intuit însemnătatea unui muzeu pentru realizarea unui învăţământ apropiat de practică, de viaţă, de realitate aşa cum reiese din cuvintele apelului său din 1919 (făcut în sensul înfiinţării muzeului): „Vremurile ne chiamă pe trepte de cultură mai înaltă decât cele pe care au fost până acum. Pentru satisfacerea acestei chemări, e nevoie să apelăm la un număr mai mare de noi factori culturali şi mai cu seamă e de absolută nevoie să trecem din lumea vorbelor şi a iluziilor, în care am trăit până acum, la cea a faptelor reale. Între factorii de propăşire culturală a unui popor, muzeele îndeplinesc un rol important”. Astfel, la 13 iunie 1920 s-a inaugurat oficial „Muzeul Regional Cozla”. Erau expuse plante, roci, animale împăiate, precum şi numeroase vestigii antice şi medievale, detaşându-se mai ales, descoperirile dacice de la staţiunea de pe dealul Cozla, ceea ce explică în bună măsură şi numele muzeului.

* 25 septembrie 1901 – S-a născut Victor Ţăranu, la Ortoaia, Dorna Arini, Suceava (d. 1953, Bucureşti). Liceul „Nicu Gane”, Fălticeni, Facultatea de Litere şi Istorie, Universitatea Bucureşti. Profesor la Liceul Internat, Vatra Dornei, la Liceul „Dragoş Vodă” Câmpulung Moldovenesc şi la Şcoala Normală „Gheorghe Asachi” Piatra Neamţ. S-a preocupat de culegerea de folclor de pe Valea Bistriţei. După Al Doilea Război Mondial, a plecat la Biblioteca Academiei Române. Scrieri: „Mama” (antologie), „Teofil”, roman, „Geto-dacii. Viaţa culturală a românilor din Transilvania”, studiu istoric, „Bibliografie economică română”, studiu social-economic, „Preocupări didactice”, studiu de pedagogie, „Lecţiuni de istorie literară” ş.a.

maria-tanase_2

* 25 septembrie 1913 – S-a născut Maria Tănase, la Bucureşti, (d. 22 iunie 1963, Bucureşti). “Privighetoarea” din mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti a apărut în premiera pe scenă în 1921, iar la 21 de ani s-a angajat la Teatrul “Cărăbuş”. În aceeaşi perioadă a imprimat prima ei romanţă, “Mansarda”, iar în 1938 a debutat la radio şi din acel moment avea să devină cea mai cunoscută interpretă de muzică populară. Supranumită de Nicolae Iorga, “Pasărea măiastră”, Maria Tănase a lucrat la Teatrul “Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu, iar în 1939 a mers la Expoziţia Universală din New York (“New York World’s Fair”), unde au mai venit George Enescu, prof. Dimitrie Gusti şi Constantin Brâncuşi. Acolo a cântat cu orchestra lui Grigoraş Dinicu şi cu naistul Fănică Luca. În 1940, Garda de Fier a distrus toate discurile artistei, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Motivul real era că din cercurile de prieteni ale Mariei Tănase făceau parte şi evrei (folcloristul Harry Brauner şi jurnalistul Stephan Roll). În martie 1941, Maria a plecat într-un turneu artistic în Turcia, unde a devenit “cetăţean de onoare”, desemnată chiar de preşedinte. A avut o relaţie cu premierul Armand Călinescu, ucis de un comando legionar, şi s-a căsătorit cu juristul Clearch Raul Victor Pappadopoulo-Sachelarie (Clery Sachelarie), în 1950. Pentru că nu a putut avea copii, în 1960 Maria Tănase a adoptat o tânară de 16 ani, pe nume Minodora Nemeş. În primăvara anului 1963, într-un turneu la Hunedoara, a aflat că era bolnavă de cancer pulmonar. După ce a întrerupt turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască, s-a întors acasă, iar o lună mai târziu a decedat în Spitalul Fundeni. Repertoriul ei cuprinde aproape 400 de cântece din toate regiunile României.