* 1 noiembrie 1860 – S-a născut Dimitrie Hogea (d. 1941, Piatra-Neamţ), fost primar al municipiului Piatra Neamţ.

* 1 noiembrie 1896 – S-a născut  Horia Hulubei, la Roman (d. 22. 11. 1972, Bucureşti). Profesor univ. dr., om de ştiinţă, membru al Academiei Române (corespondent, 1937; titular, 1955). Licenţiat în fizică cu „magna cum laude”, cu bursă de stat la Paris (1927). Doctor în fizică experimentală (1933). Şef de lucrări şi conferenţiar la Universitatea din Iaşi, profesor (1938), transferat la Bucureşti (1940).

* 2 noiembrie 1869 – S-a născut Iulia Haşdeu, poetă şi prozatoare, fiica lui B. P. Haşedu (unica), decedată la doar 19 ani (la 17 septembrie 1888, la Bucureşti).

c tomsa

* 3 noiembrie 1939 – S-a născut profesorul, istoricul şi criticul literar Constantin Tomşa, în Ghelăeşti, Bălăneşti  (azi, Bârgăoani), Neamţ. Şcoala Medie Nr. 1, Piatra-Neamţ (Colegiul Naţional „Petru-Rareş”), Institutul Pedagogic de Învăţători de 2 ani (1960) şi Facultatea de Limba şi Literatura Română, Iaşi (1970). Cariera didactică: învăţător, institutor şi profesor gradul I (Calu-Iapa, azi Piatra Şoimului; Şcoala Nr. 1 şi Grupul Şcolar „Gheorghe Cartianu”, azi Colegiul Tehnic, din Piatra-Neamţ). Director al Casei de Cultură, Piatra-Neamţ (1969/1970), inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ (1970/1983), contribuind la iniţierea şi organizarea primelor ediţii ale unor manifestări care s-au perpetuat până astăzi în Neamţ: „Sadoveniana” şi „Salonul de carte «Libris»”, la editarea monografiei „Pedrodava 2000. Tradiţie şi continuitate” (colab. Gheorghe Bunghez şi Marcel Dragotescu) şi a numărului unic, seria nouă, a Revistei „Petrodava culturală” (1980). Colaborări: „Albina”, „Antiteze”, „Asachi”, „Apostolul”, „Conta” „Ceahlăul”, ”La Tazlău”, „Monitorul literar şi artistic”, „Realitatea”, „Ţara Hangului” ş. a., Redactor coordonator al revistelor „Anotimpuri” şi „Anuar”, ambele, ale Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”; membru colectivele de redacţie ale revistelor „Apostolul”, „La Tazlău”, „Asachişi „Antiteze”. Cărţi publicate: „Petrodava 2000. Tradiţie şi continuitate” (în colab.), 1980; „Împătimit de lectură. Cărţi şi autori I-IV”, 2002-2006; „Lucian Strochi sau Ieşirea din cuvânt. Eseu monografic”, 2003; „Cristian Livescu sau Viaţa interioară secretă a imaginii, Eseu monografic”, 2005; „Revista  «Apostolul». Bibliografie”, 2008 (DVD/2009); „Costache Andone în competiţie cu viaţa. Eseu monografic”  (în colab), 2009; „Contemporan cu ei. Fişe de dicţionar. Scriitori”, 2009. De asemenea, el este autorul unui „Calendar nemţean” (publicat în revista Conta) care, alături de cel editat de Constantin Prangati (Dicţionarul oamenilor de seamă din judeţul Neamţ), stă la baza informaţiilor acestei rubrici.

*  3 noiembrie 1959 – S-a născut sculptorul Silviu Bejan, la Bacău. A absolvit Academia de Artă  „George Enescu” Iaşi, 1990-2000, prof. de sculptură şi desen la Liceul de Artă din Piatra Neamţ. În prezent, este profesor de modelaj la Academia de Artă din Van-Couver – Canada. În 2003, a obţinut premiul al III-lea Concursul Naţional de Portret, Canada.

* 3 noiembrie 1971 – A murit Constantin Matasă.

*  5 noiembrie 1863 – S-a născut Ana Conta-Kernbach, la Târgu-Neamţ, în familia Mărioarei şi a preotului Grigore Conta (d. 1921, Iaşi). Şcoala primară, studiile  secundare (Institutul Humpel, 1883) şi Facultatea de Litere şi Filozofie  le-a urmat în Iaşi. Şcoala Normală Superioară din Paris, de unde se întoarce ca profesoară de istorie. În 1895 se încadrează la Şcoala Normală de Fete din Iaşi, unde predă pedagogia şi psihologia. A fost directoare a Şcolii de Aplicaţii, apoi inspector general în Ministerul Instrucţiunii Publice. Autoare a numeroase manuale şi cărţi de pedagogie, a unor volume de poezie, aforisme, note de călătorie. A murit în anul 1921, la masa de lucru, în timp ce traducea din versiunea franceză a lucrării fratelui său Vasile Conta, „Teoria fatalismului”. Cărţi:Pulberi;” „Boabe de mărgean”.

* 5 noiembrie 1880 – S-a născut Mihail Sadoveanu.

* 6 noiembrie 1878 – S-a născut Carol Zani, la Bazzana, Italia (d. 17. 12. 1950, Piatra-Neamţ). A venit în România (1900), a obţinut „diploma de încetăţenire” (1925) şi a fost antreprenor de construcţii la Piatra-Neamţ. În Neamţ, Antrepriza „Carol Zani” a realizat: clădirea Şcolii Primare din Tarcău, Palatul Administrativ şi Gara (nouă), Biserica Precista, Banca Naţională, Şcoala Nr. 1 (Muzeul de Artă), Poşta, Teatrul, Liceul de Fete, Şcolile Normale, Spitalul, multe case particulare din Piatra-Neamţ precum şi numeroase biserici (Grinţieş, Dreptu, Hangu, Cut) şi primării (Ghigoeşti, Dumbrava, Săvineşti, Bicaz).

* 7 noiembrie 1881 – S-a născut cel mai important fotograf al României de la început de secol XX, Adolphe Ad. Chevallier, la Barnar, Broşteni (d. 29. 04. 1963), fiu al inginerului elveţian Adolphe Chevallier, administrator al pădurilor de pe Domeniile Regale din Nordul Judeţului Neamţ. Deprinde de la tatăl său mânuirea aparatului de fotografiat şi se specializează la Cernăuţi, Lausanne şi Viena. A avut atelier de fotografiat în Piatra-Neamţ, între Liceul „Peru Rareş” şi Biserica Sf. Trei Ierarhi. În 1921, a primit brevetul de fotograf al curţii Regale. A rămas de la el o colecţie de imagini, astăzi devenite documente istorice şi documentare, despre tradiţiile oamenilor de pe Valea Bistriţei. În 1945, se stabileşte la Bucureşti, de unde va pleca la Lausanne la începutul anului 1950.

* 7 noiembrie 1944 – S-a născut gazetarul, bibliotecarul şi scriitorul Constantin Bostan, la Bodeşti, Neamţ. Liceul „Petru Rareş”, Facultatea de Limba şi Literatura Românăa a Universităţii Bucureşti (1969). Redactor la ziarul „Ceahlăul” din  1969 până în 1974, când este transferat la Biblioteca Judeţeană Neamţ. Custode al fondului documentar „G. T. Kirileanu”.  Din 1990, director al instituţiei. Colaborează la diverse publicaţii: „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Asachi”, „Antiteze”, „Apostolul” şi editează, împreună cu Dumitru Simionescu şi Emil Nicolae, publicaţia „Acţiunea”. Cărţi: „G. T. Kirileanu. Contribuţii documentare”, 1970 (în colab. cu Valentin Ciucă); „G. T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte. Mărturii inedite”, 1985; „G. T. Kirileanu, «Scrieri»”, vol. I, 1989,  vol. II, 1997; „Ştefan cel Mare şi Sfânt, istorisiri şi cântece populare strânse la un loc de Simion T. Kirileanu (învăţător)”, 2004; „Sub trei regi şi trei dictaturi. Amintiri, jurnal şi epistolar, vol. 1: 1872-1916”, 2004; „Cozla. Povestea muntelui cu ape minerale, parc, pârtie schit ţi telegondolă”, 2008; „Gh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creangă şi Eminescu, la Palatul Regal”, 2010.   

* 7 noiembrie 1950 – S-a născut poetul Theodor-George Calcan, la Târgu-Neamţ Liceului „Ştefan cel Mare” din oraşul natal (1968), Şcoala de  Biblioteconomie, Bucureşti (1974). Din 1979, a funcţionat ca bibliotecar şcolar în oraşul de la poalele Cetăţii Neamţ, până în 2010, când s-a mutat la Bacău. Printre iniţiatorii Colocviilor de Poezie  de la Neamţ. Debut în Revista „Convorbiri Literare” (1984). Colaborări: „Ateneu”, „Contrapunct”, „Cronica”, „Dacia Literară”, „Luceafăru”l, „Poesis” etc. Este membru fondator al Fundaţiei „Ion Creangă” din Târgu-Neamţ şi al Societăţii Scriitorilor din Neamţ. Din 1997, este membru al USR. Debut editorial cu „Statui albastre”, la Editura „Litera” (1987). Alte cărţi: „Statui albastre”, 1987; „Confesiuni despre neant, 1996; „Bărbierindu-l pe Kafka”, 2001; „Carte pentru copii şi adolescenţi” (antologie din creaţia poeţilor nemţeni), 2008; „Atelierele lui Belfegor”, 2009.