Joi, 12 februarie a.c., s-au împlinit o sută de ani de la moartea unei mari personalități culturale a României: istoricul Radu Rosetti. Bacăul este strâns legat de întreaga dinastie rosettească, așa că este de lăudat ideea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” de a declara 2026 „Anul Radu Rosetti”.
Prima acțiune din acest program s-a ținut la Casa Memorială „George Bacovia”, chiar în ziua centenarului, și a cuprins o conferință cu tema „Radu Rosetti – portretul unui boier de viță veche”, prezentată de cunoscutul istoric Anton Coșa. Am ascultat cu atenție, ca toți cei de față, expunerea bine documentată și clar comunicată publicului și am notat că cel omagiat a etalat o sumă de calități: cunoștea bine viața țăranilor și istoria socială, nu ocolea polemicile cu personalități ale scenei politice românești de la acea vreme, a fost moderatorul unei reforme agrare, iar în 1907 a publicat lucrarea „Pentru ce s-au răsculat țăranii”. Rosetti, pasionat de literatură (a publicat „Povești moldovenești” și „Alte povești moldovenești”), a scris memorii cu aspect de jurnal („Amintiri”), în care afirmă: „Nu cred să fie altă țară în care viața publică să se fi schimbat mai repede ca la noi”.
Era un bun orator, memorialist și povestitor, virtuți apreciate la superlativ de Eugen Lovinescu. Contemporanii îl numeau pe Radu Rosetti „Bătrânul”, cel care cunoștea și scria în diverse limbi: franceză, italiană, germană, latină și greacă.
Domnul profesor Ioan Dănilă, care declară că are „boala centenarelor”, pe care o dorește „contagioasă”, adaugă câteva elemente de actualitate: mai puțin se știe că Radu Rosetti a fost prefect de Bacău și că, evident, a locuit aici; localitățile Brusturoasa, Căiuți, Blidari, Pralea și Târgu Ocna poartă semne pozitive ale rosetteștilor; se cuvine să fie salvat conacul de la Căiuți, unde au intrat marii unioniști, în frunte cu Vasile Alecsandri. Ediția de „Scrieri” a lui Radu Rosetti de la Editura Minerva (1980) este lacunară și trebuie completată cu cele de după 1990, de la editurile Fundației Culturale Române și Humanitas. Dumnealui prezintă publicului cele trei volume, precum și revista „Viața Românească” din 1920, care se deschide cu povestirea „Drămbă”, din ciclul „Povești moldovenești”.
Moderatorul, domnul Alin-Sebastian Popa, managerul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, ne anunță că în septembrie programul va continua, cu participarea Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti” Onești.
Albert Benchea
