Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a deschis astăzi, 1 septembrie 2016, întâlnirea de lucru care a avut ca obiectiv discutarea aspectelor referitoare la Programul național de promovare a învățământului profesional de tip dual.
„Trebuie să avem o idee despre necesităţile economiei. Sunt lucrurile care trebuie să ne preocupe şi cred că persoanele cu putere de decizie din învăţământ trebuie să înţeleagă că această direcţie nenegociabilă, de a menţine unele catedre, trebuie schimbată, pentru că (…) învăţământul românesc a fost deteriorat din interior”, a declarat Preşedintele CCIR.
Mihai Daraban a susţinut că trebuie să privite cu seriozitate nevoile mediului de afaceri şi că trebuie ca „decidentul politic să lucreze alături de mediul de afaceri, pentru a îndeplini acest deziderat, al forţei calificate de muncă, întrucât se pare că ne apropiem de o criză a forţei de muncă”.
La întrebarea: „Care este implicarea Camerelor de Comerţ şi Industrie în promovarea şi implementarea sistemului de învăţământ de tip dual în România?”, Mihai Apopii, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ, a răspuns: „Implicarea Sistemului Cameral este definitorie, având în vedere că Sistemul Cameral este reprezentantul mediului de afaceri şi resursa umană este foarte importantă pentru toate firmele din România, mai ales pentru cele cu capital privat românesc. Camera de Comerţ şi Industrie s-a implicat prin faptul că a reuşit să facă acea consultare publică şi să determine nevoia de calificare reală. Planul de şcolarizare pentru 2016-2017 este impus în solicitarea firmelor. Solicitările lor, pe nevoia lor de forţa de muncă pe următorii 3-5 ani, a impus ce se şcolarizează anul acesta. (…) Camera de Comerţ îşi caută rolul de facilitator între sistemul de învăţământ şi firme. Sunt cazuri în care firmele mari pot să-şi susţină organizarea unor clase profesionale, cazuri în care firme mari, cu capital străin de data aceasta, şi-au înfiinţat propriile centre de formare profesională, dar este şi situaţia firmelor mici, care nu-şi permit acest lucru, şi, atunci, rolul Camerelor de Comerţ este de a facilita asocierea între firme şi, dacă se va legifera, Camera de Comerţ poate să devină acea entitate independentă care să realizeze evaluarea pe diferite etape de pregătire şi evaluarea finală”.
Mihai Apopii a subliniat că este îngrijorătoare migraţia externă a forţei de muncă la nivel naţional și că meseriaşii rămaşi în ţară reprezintă o forţă de muncă foarte îmbătrânită. De asemenea, este mai gravă migraţia internă, din sudul României şi din Moldova spre Transilvania, regiune care a făcut paşi importanţi în investiţii și este mai aproape de infrastructura de transport dorită de firmele mari. Astfel, există o presiune asupra firmelor care încearcă să producă în celelalte zone ale țării.
Întrebată fiind care sunt avantajele principale ale învăţământului profesional de tip dual, Gabriela Liliana Petre, director al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, a declarat: „Principalele avantaje ale învăţământului de tip dual se referă la trei elemente esenţiale, care sunt preluate din sistemul de tip dual original şi pe care vrem să le introducem în sistemul de învăţământ profesional. Primul se referă la o mai mare implicare şi responsabilitate a operatorilor economici, a angajatorilor, care au parteneriate cu şcolile; acest lucru înseamnă implicarea lor în consiliul de administraţie al şcolilor. Un al doilea element important se referă la susţinerea de către companii a elevilor care urmează învăţământul profesional, iar a treia componentă reprezintă un alt tip de management al procesului de formare a elevilor, în sensul în care activitatea de pregătire profesională a elevilor în practică la companie şi în şcoală se desfăşoară într-o colaborare şi într-un parteneriat mult mai strâns între profesori, maiştrii instructori şi tutorii din întreprinderi. Elevii beneficiază de o pregătire profesională mult mai adaptată nevoilor angajatorilor şi cresc semnificativ şansele de a avea un loc de muncă”. Gabriela Petre a declarat că anul viitor va marca prima serie de absolvenţi de învăţământ dual cu durata studiilor de 3 ani şi că, astfel, vor putea fi cuantificate rezultatele concrete pentru prima generaţie.
Absolvenţii învăţământului obligatoriu au posibilitatea de a intra pe piaţa muncii şi, în acelaşi timp, de a continua pregătirea profesională la un nivel superior de calificare. Învăţământul dual are marele avantaj de a se desfăşura pe baza unui contract de muncă, încheiat între agentul economic şi elev.
Organizarea învăţământului profesional de tip dual se face la cererea agenţilor economici, care stabilesc durata, conţinutul programelor de pregătire şi modalităţile de certificare a pregătirii profesionale. Acordurile de asociere între operatorii economici, în vederea formării unei clase pe o anumită calificare profesională, se vor înregistra la sediul Camerelor de Comerţ şi Industrie, care vor deschide un Registru de evidenţă. (ZCH News)
Bună ziua, stimați reprezentanți ai patronatelor!
Criza forței de muncă va fi atât timp cât vă bateți joc de angajați. Remunerați şi stimulați corect munca oamenilor şi veți vedea că instantaneu o să fiți copleşiți de cereri de angajare.
Nu mai aruncați vina în cârca şcolii . Şcoala şi oamenii săi au respectat şi au pus în practică principiile şi strategiile pe care România le-a adoplat referitor la sistemul de educație.