La standul României din cadrul Târgului de carte de la Frankfurt vor fi lansate antologia “Heimat – gerettete Zunge – Autoren aus Rumänien”, volumul “Die 53. Woche”, de Traian Pop Traian, ambele publicate la editura Pop din München, romanul “Vieţile paralele”, de Florina Ilis şi volumul “La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat şi prietenii”, coordonată de Corina Bernic şi Ernest Wichner. De asemenea, scriitoarea Nora Iuga va citi din jurnalul său “Berlinul meu e un monolog”, precum şi câteva poezii noi scrise în limba germană. În cadrul evenimentului intitulat “Doi poeţi în dialog”, ieri, Adrian Alui Gheorghe şi Nicolae Prelipceanu au recitat poezii din cele mai recente volume pe care le-au publicat. Cartea lui Adrian Alui Gheorghe care va apărea în limba germană, “Mici poeme dramatice”, este în traducerea lui Christian Schenk. “E un răsfăţ să fii prezent la un aşa mare eveniment al cărţii. E o demonstraţie că lumea încă mai crede în carte, în puterea raţiunii, în frumuseţea metaforei şi a poveştilor. Mă bucur să fiu un mesager al literaturii române la aşa banchet spiritual”. Domeniul designului de carte va fi prezentat publicului prin intermediul expoziţiei “Best Book Design from Romania”, organizată de către asociaţia editorilor din România. Totodată, scriitoarea Svetlana Cârstean va participa la expoziţia de fotografie “Care este rostul poeziei?” (“Wozu Poesie?”). Organizată de “Literaturwerkstatt” Berlin, expoziţia documentează modul în care poeţii evaluează situaţia culturii şi societăţii în ţările lor de origine. Miercuri, Târgul de carte de la Frankfurt şi-a deschis porţile pentru profesioniştii din această industrie, onorând tinerele companii inovatoare din domeniul editurilor digitale. Standurile celor 7.100 de expozanţi anunţaţi aşteaptă între 250.000 şi 300.000 de vizitatori până duminică.
Nicolae SAVA
„Stimat public, onorate scaune!” România, „în capot şi şlapi”, s-a făcut de râs la Frankfurt. Ministrul Culturii nu înţelege a cui este VINA
La Târgul de Carte de la Frankfurt, cel mai mare astfel de eveniment din lume, la care, dacă nu eşti, nu exişti din punct de vedere literar, România a existat cu un stand prăfuit de o sută de metri pătraţi. Standul este descris pentru gândul de agenţi literari, editori şi scriitori români prezenţi la târgul care s-a desfăşurat în perioada 9-13 octombrie, drept „mizerabil”, „ruşinos”, „urât” ori „o dezamăgire”. Poetul Nicolae Prelipceanu, care a susţinut o lectură publică în zilele de târg închise publicului larg, spune că a fost nevoit să vină de acasă cu un afiş de promovare improvizat pe care l-a amplasat la stand. Mihai Mitrică, reprezentant al editorilor, susţine că numele României nu era vizibil pentru vizitatori. Iar agentul literar Simona Kessler crede că ţara noastră s-a prezentat la evenimentul literar al anului „în capot şi şlapi”.
Întrebat de gândul, ministrul Culturii, Daniel Barbu, neagă că de stand s-ar fi ocupat instituţia pe care o conduce. „Nu ştiu. Nu ministerul Culturii a organizat, ci ICR. Este cu totul altă instituţie, întrebaţi acolo. Noi ne ocupam de Stuttgart, nu de Frankfurt”, a declarat ministrul. În schimb Ioan Matei, şeful Biroului Cultură Scrisă din cadrul Ministerului Culturii, confirmă că ministerul s-a ocupat de reprezentarea României la târg, susţinând că aceasta a fost „la nivelul din anii anteriori”, „cu excepţia standului” pe care de data aceasta l-a închiriat de la organizatori. De altfel, ministerul Culturii este trecut ca organizator al standului României şi pe site-ul Târgului de Carte de la Frankfurt.
Târgul de Carte de la Frankfurt este evenimentul numărul 1 al industriei literare. Acolo se semnează contractele importante de drepturi de autor, acolo îşi fac marile edituri internaţionale planul de a publica un scriitor străin sau altul. Publicul larg are porţile deschise doar două zile din cele cinci ale evenimentului. În rest, spaţiul expoziţional forfoteşte de oameni de cultură, ziarişti şi editori de primă mână de pe tot globul. „Am trecut de două ori pe acolo şi arăta foarte urât. Era doar un echipament de bază, erau lipite două afişe şi atât. Este ruşinos!”, a povestit Simona Kessler, agent literar, pentru gândul, arătând că, spre comparaţie, alte standuri, chiar şi cele ale unor state mai mici decât România, au fost mult mai bine puse la punct. „Orice ţărişoară – Muntenegru, Serbia şi aşa mai departe… vecinii noştri, nu ne comparăm cu americanii sau englezii – a avut o preocupare privind estetica standurilor lor. E o chestiune de reprezentare şi de felul în care îţi arăţi un nume. Adică, poţi să te duci într-un capot sau poţi să te îmbraci într-o rochie frumoasă. Şi noi preferăm să ne ducem în capot şi şlapi. Cam aşa am arătat”, a mai spus ea, precizând totodată că nu este prima dată când se întâmplă acest lucru.
Kessler a arătat că, în ciuda criticilor aduse şi în anii precedenţi cu privire la felul în care România este reprezentată la evenimente de acest gen, lucrurile rămân încă nerezolvate.„Nu înţeleg de ce noi, după 20 de ani, continuăm să arătăm la fel de rău ca imediat după Revoluţie. Toţi au evoluat… Şi nu este vorba de dimensiunea standului, ci de bunul gust, o chestie minimală pe care trebuie să o faci pentru ca lucrurile să arate bine”, a comentat Simona Kessler.
Mihai Mitrică, director executiv al AER: Numele României lipsea
Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociaţiei Editorilor din România, a fost la Târgul de Carte de la Frankfurt, dar spune că nu a văzut la stand numele României. „Erau doar două roll-up-uri necăjite cu Ministerul Culturii. Semnalizarea evenimentelor a fost deficitară, iar lecturile publice s-au desfăşurat cam între noi”, povesteşte Mitrică. Într-una din seri, AER a expus la târg cele mai frumoase cărţi ale României, ocazie cu care a organizat şi o recepţie. „În timpul acestei recepţii au fost mai mulţi vizitatori decât în toate celelalte zile la un loc. Am impresia că pentru Ministerul Culturii este o sarcină prea mare să organizeze standurile naţionale, cu toate limitările de buget şi presiunea politică”, continuă reprezentantul AER. Potrivit acestuia, standul României era anost, iar cărţile trimise de edituri spre promovare erau înşirate pur şi simplu, fără ca vizitatorul să fie informat de criteriul după care erau expuse.
Poetul Nicolae Prelipceanu: „Stimat public, onorate scaune!”
Invitat la târg de Ministerul Culturii, poetul Nicolae Prelipceanu şi-a început, în lipsa auditoriului, lectura cu o formulare auto-ironică: „Stimat public, onorate scaune”. „Standul era pur şi simplu mizerabil. Nu erau afişe, cărţile erau pur şi simplu trântite acolo. Noroc că un coleg de la Piatra Neamţ a făcut nişte afişe cu pozele noastre, că el conduce o tipografie, şi le-am pus acolo”, spune poetul, nemulţumit că ziua în care a avut el organizată lectura publică era una în care publicul larg nu avea acces la târg. Mari aşteptări spune însă că nu a avut de la bun început: „Lucrurile astea sunt făcute formal, ca să fie făcute”.
Cristian Dinu, Read Forward: „O dezamăgire”
Cristian Dinu a participat la Târgul de Carte de la Frankfurt în calitate de reprezentant al proiectului „Read Forward”, o platformă care face disponibile operele literare în format electronic. „Peste tot târgul forfotea de lume şi era aglomerat, iar la standul României era pustiu şi bătea vântul”, a povestit pentru gândul Cristian Dinu, care a făcut făcut o serie de poze şi le-a postat pe blogul personal.
„Am văzut standul, am plecat, m-am întors a doua zi să văd dacă e la fel… şi era la fel. M-am uitat puţin pe acolo şi am văzut că încă erau nişte cărţi băgate prin pungi. Am fost şi anul trecut, când standul era printre cele mai urâte, dar mai puţin urât decât cel de anul acesta. E o dezamăgire. Cred că am fost ţara cu cel mai urât stand. N-am mai văzut altul atât de urât”, a mai spus acesta, adăugând că, printre altele, reprezentanţii României la stand nu erau pregătiţi nici măcar cu cărţi de vizită.
Ministerul Culturii: Prezenţa României, la nivelul anilor trecuţi
Ioan Matei, şeful Biroului Cultură Scrisă din cadrul Ministerului Culturii, care s-a ocupat de organizarea prezenţei României la târg, spune că ţara noastră a fost reprezentată şi în acest an „la nivelul anilor trecuţi”, cu o singură excepţie: standul. „În ceilalţi ani aveam un stand de la Sala Palatului. După ce Sala Palatului a trecut de la noi la RA-APPS, nu am mai putut să luăm acel stand. Aşa că am închiriat standul de la organizatorii Tîrgului de Carte de la Frankfurt, iar acesta a corespuns standardelor târgului”, spune Ioan Matei. „Am invitat scriitori buni, precum Nora Iuga, am avut evenimente. Cu excepţia ţării invitate, toate ţările au 2, 3, 4 evenimente, nu mai mult”, continuă reprezentantul ministerului, care atrage atenţia şi asupra bugetului mic al instituţiei. Ministrul Culturii, Daniel Barbu, neagă însă că instituţia pe care o conduce ar avea vreo legătură cu Târgul de Carte de la Frankfurt: „Nu ministerul Culturii a organizat, ci ICR. Este cu totul altă instituţie, întrebaţi acolo. Noi ne ocupam de Stuttgart, nu de Frankfurt”.
Miza Târgului de Carte de la Frankfurt
La Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt au participat aproximativ 7.300 de expozanţi, din peste 100 de ţări, conform datelor puse la dispoziţie pe site-ul evenimentului. „Este un târg important mai mult pentru editori decât pentru autori. Pentru autori este important în mod indirect, spre deosebire de cel de la Liepzig, spre exemplu, care li se adresează în mod direct. Dar evident că este cel mai important târg din Europa, pe zona aceasta literară”, a explicat pentru Dan Lungu pentru gândul. „Miza este vânzarea şi cumpărarea de drepturi de autor. Din experienţa mea, stând în preajma editorilor pe la astfel de târguri, ştiu că, de fapt, când mergi la o astfel de întâlnire de business e importantă agenda pe care ţi-o pregăteşti dinainte. Dar felul în care arată este important pentru jurnaliştii care vin acolo, pentru oamenii din lumea cărţii”, a adăugat acesta.
Gabriela Adameşteanu a participat la Târgul de Carte de la Frankfurt în 2008 şi îi ştie importanţa: „Este cel mai mare târg de carte din lume. Este o lume profesională, mondenă, culturală, toate în acelaşi timp. Frankfurt înseamnă să pătrunzi într-un cerc elitist de cultură”.
Brazilia, ţară invitată în acest an
Anul acesta ţara invitată la târgul de Carte de la Frankfurt a fost Brazilia, ţară a cărui stand s-a întins pe o suprafaţă de 2500 de metri pătraţi, şi a fost gândit de Daniela Thomas şi Felipe Tassara. 70 de autori din această ţară au fost invitaţi să participe la evenimentele de la stand, iar formaţia Choro Livre a susţinut scurte recitaluri în fiecare zi a târgului.
Succesul fiecărei ţări la un târg de asemenea amploare este extrem de important a mai explicat Simona Kessler, arătând că este momentul potrivit pentru ca autorii fiecărei ţări şi cărţile lor să devină vizibile pe plan internaţional. Eforturile să fie cu atât mai mari, cu cât piaţa cărţii a fost şi ea afectată de contextul economic dificil din ultimii ani.
„Este destul de greu pentru autorii români să ajungă să fie traduşi, pentru că este criză peste tot. Interesul pentru autorii români şi numai, şi pentru cei din culturi mai mici, este destul de redus în momentul de faţă”, a precizat aceasta. „Nu ştiu dacă Românai a avut invitaţi autori anul acesta, nu ştiu care a fost programul pregătit. Dacă au fost evenimente, la stand nu erau semnalizate prin nimic. Nu am văzut nimic care să te facă să vezi din prima… Dar eu nu am petrecut timp acolo, la stand. Am văzut doar cât e de urât şi asta a fost tot”, a adăugat agentul literar.
Raluca Ion este editor al ziarului Gândul
Sursa: http://www.gandul.info- 23.10.2013