Instituţiile reprezentative ale României au elaborat, în perioada care a urmat Unirii din 24 ianuarie 1859, o serie întreagă de legi, care au reglementat arondarea subunităţilor administrative aflate direct în subordinea prefectului. Legile s-au ocupat pe larg de circumscripţia administrativă, care din anul 1864 purta numele de plasă, instituţia căreia i se încredinţa conducerea. În concepţia legiuitorilor, plasa era socotită ca o subîmpărţire administrativă a judeţului menită să asigure controlul guvernului asupra administraţiei locale prin intermediul prefectului. Această reuniune de comune a fost făcută nu în scopul asigurării libertăţii de acţiune a locuitorilor din satele respective, ci numai în acela de a se uşura transmiterea măsurilor administrative elaborate de guvern. Întrucât nu i s-a acordat niciodată personalitate juridică, n-a avut de loc un organ electiv, care să-i reprezinte interesele. În asemenea condiţii, conducătorul circumscripţiei, numit pe rând subprefect, inspector comunal, administrator de plasă, prim-pretor, pretor, nu putea avea decât atribuţiile de reprezentant al puterii centrale, o prelungire a autorităţii prefectului. Numai între anii 1870-1918, s-au făcut peste 12 modificări legislative cu privire la aceste subunităţi ale administraţiei statului din România acelei perioade. Unele guverne au ridicat numărul plaselor, pe plan naţional, până la 300, în timp ce altele l-au coborât la 170. În ceea ce priveşte împărţirea în plase, atât judeţul Neamţ, cât şi fostul judeţ Roman au suferit dese modificări. Astfel, în anul 1892, judeţul Neamţ era împărţit în 6 plase (Bistriţa, De Sus, Mijlocul, Muntele, Piatra, Roznov), ca, prin legea din 29 aprilie 1908, numărul acestora să crească la 9 (Bozieni, Buhuşi, Ceahlău, Războieni, Tarcău, Dochia, Neamţ, Roznov, Tazlău), la acestea adăugându-se în 1938 şi plasa Tulgheş. Judeţul Roman era împărţit în 1892 în următoarele plase: Fundul, Mijloc, Moldova, Siretul de Jos, Siretul de Mijloc şi Siretul de Sus; în 1908, avea tot 6 plase, schimbându-se doar denumirea şi reşedinţa de plasă (Băceşti, Bahna, Dămieneşti, Dulceşti, Miclăuşeni şi Mirceşti). Prin Legea administrativă din 1938, acestea se reduc la 4 (Siret cu reşedinţa în Bâra, Roman Vodă – Dămieneşti, Moldova – Mirceşti, Miron Costin – Porceşti). La 17 martie 1942, denumirea plaselor din fostul judeţ Roman s-a schimbat din nou: Bâra, Secuieni, Mirceşti, Dămieneşti. Această instituţie va fi desfiinţată, ca şi prefectura, în anul 1950.
Prof. Gheorghe RADU
