Institutul Național de Statistică (INS) a publicat la 14 ianuarie 2026 datele privind populația rezidentă la 1 ianuarie 2025 (data de referință). La 1 ianuarie 2025, România avea 19.043,2 mii de persoane, cu 24,4 mii mai puțin față de 1 ianuarie 2024.
În 2024, populația a scăzut în principal pentru că au fost mai multe decese decât nașteri. În același timp, migrația internațională a avut sold pozitiv, însă plusul nu a acoperit pierderea din diferența nașteri–decese.
Datele INS, pe scurt
- Populație rezidentă (1 ianuarie 2025): 19.043,2 mii de persoane (−24,4 mii față de 1 ianuarie 2024).
- Spor natural (2024): −100,9 mii de persoane.
- Soldul migrației internaționale (2024): +71,3 mii de persoane.
- Nașteri înregistrate tardiv incluse în calcul: 5.166 persoane.
Scăderea populației și migrația
INS indică drept factor principal sporul natural negativ (−100,9 mii), adică diferența dintre nașteri și decese a fost pe minus.
În 2024, soldul migrației internaționale a fost pozitiv (+71,3 mii), ceea ce înseamnă că au intrat mai multe persoane decât au plecat, însă plusul nu a compensat pierderea naturală.
Ponderea vârstnicilor crește, cea a copiilor scade
INS arată că ponderea populației de 65 ani și peste a urcat la 20,3%, în timp ce ponderea populației 0–14 ani a coborât la 15,4%.
Indicatorii folosiți de INS pentru acest trend:
- Indice de îmbătrânire demografică: 131,3 persoane de 65+ la 100 tineri sub 15 ani.
- Raport de dependență demografică: 55,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
Urban, pe sexe și migrație
Populația rezidentă urbană a fost de 9.770,4 mii de persoane, iar populația feminină de 9.752,6 mii de persoane, ambele în scădere față de 1 ianuarie 2024.
În 2024, bărbații au fost majoritari în rândul emigranților (53,3%) și al imigranților (64,5%).
INS precizează că sunt date definitive, estimate anual, iar seria urmează să fie revizuită în august 2027; în estimare sunt incluși și cetățenii străini cu protecție temporară, conform Eurostat.
Sandu Munteanu
