Sâmbătă, 6 octombrie, prima zi de votare a referendumului pentru familia tradiţională. Cartierul Humuleştii Noi, secţia de votare nr. 147, o fostă şcoală. Până la ora 11 au votat patru persoane şi alte cinci persoane au solicitat urna mobilă. Membrii comisiei sunt vizibil supăraţi şi în acelaşi timp revoltaţi. Motivul: la secție ar fi venit mai mulți șoarecei și sobolani decît alegători.
Doamna Vasilica Aurora Burlacu, preşedintele secției de votare ne-a declarat: „Uitaţi-vă şi d-stră în ce condiţii stăm, în anul 2018. Este o şcoală părăsită, dărăpănată. Este o toaletă ecologică afară, dar unde nu poţi intra de mizerie şi miros. Altă toaletă nu avem. Nu avem nici apă să ne spălăm pe mâni. Nu avem nici unde să mâncăm, nicio masă nu este. Toate geamurile sunt sparte. La intrare avem geamurile sparte, foarte multă mizerie. Această clădire nu mai funcţionează. Chiar nu înţeleg cum de a primit autorizaţie de la ISU. Am solicitat sursă de căldură de la primărie, pentru că că nu aveam căldură când am ajuns aici. Am depus solicitare şi la primărie şi la BEJ. Cum să stai două zile în frig, fără căldură. Acum două ore au trimis cei de la primărie două surse de căldură. Cei de la primărie ne-au spus că nu ar fi bine să dăm căldură în camera în care stăm pentru că atragem şoarecii şi şobolanii. Este un focar de infecţii. Să vedeţi ce e în spate. Această secţie de votare nici nu trebuia deschisă. Este inuman să stai două zile aici. Toată noaptea am stat cu frică să nu vină şobolanii şi şoarecii peste noi. Trebuie găsită o altă clădire pentru secţia de votare la Humuleştii Noi. Lumină la intrare nu avem, pragul de la uşă este distrus, putred. Se poate accidenta o persoană în vârstă. Chiar nu se găsea o altă clădire? Dacă ştiam că voi sta aici nici nu mai veneam. Aş fi refuzat să fac parte din comisie. Poliţiştii stau într-o rulotă. Aţi mai pomenit aşa ceva?”, se întreabă retoric doamna preşedinte, în timp ce ne conduce şi ne arată holul clădirii şi celelalte camere. „Să vedeţi ce este în celelalte camere din clădire şi pe hol. Excremente de şobolani şi şoareci. O mizerie de nedescris şi un focar de infecţii. Deja îmi este greaţă. Îmi e şi frică să deschid uşile din această dărăpănătură, dar trebuie să o fac pentru că sunt preşedintele secţiei. Îmi e şi frică să intru în camere. Dacă Doamne Fereşte dă un cutremur, cade totul pe noi”, încheie revoltată doamna Burlacu.
C.T. STURZU
