0:00

Nu cu multă vreme în urmă, Minodora Ursachi şi Editura „Muşatinia” din Roman, ne-au bucurat nevoia de frumos şi cunoaştere, oferindu-ne o realizare de excepţie, „Identităţi artistice la Roman”, lucrare care depăşeşte limitele unei antologii sau ale unui dicţionar de autori.

Cinstind vorbind, odată ce ai cartea în mână şi o întorci pe toate feţele, devine firească dorinţa de a-ţi exprima satisfacţia pentru reuşita editorială, aspectul general şi greutatea ei (la propriu), prilejuind prima constatare că s-a folosit o hârtie de foarte bună calitate. Con­firmarea vine imediat ce începi a răsfoi cartea, numeroasele reproduceri alb-negru şi color beneficiind de o realizare apropiată de fotografie, pe suport lucios, care le pune în valoare, conferind întregului tom valoarea demnă de conţinut, pentru care „Muşatinia”, casă editorială de calitate, şi direc­toa­rea acesteia, Emilia Ţuţuianu, au dreptul deplin la felicitările şi recunoştinţa noastră.

Mai departe, sentimentul că te afli în faţa unor dificultăţi în a găsi capătul firului care să-ţi uşureze un comentariu este destul de viu. Dar odată pornit…

Am spune că „greutatea” adevărată a cărţii aparţine, fără îndoială, structurii întregului, bine conceput, echilibrat în compartimentele lui, satisfăcătoare şi pentru ochi şi pentru minte, prezentând pentru fiecare dintre cei 142 de artişti plastici consemnaţi, coordonatele esenţiale şi definitorii: datele biografice, comentariile critice asupra autorului şi operei sale şi câteva repro­duceri. Pentru ansamblu, este uşor de remarcat că ponderea cea mai mare în alcătuirea volumului apar­ţine, firesc, autoarei. Dar aceasta, deşi formată şi perfecţionată de-a lungul timpului, ca profesionist în critica actului artistic, ca om de cultură, creator de instituţie de cultură şi susţinător al frumosului, nu se angajează în scalarizări de ordin valoric, de altfel foarte delicate, lăsând libertate deplină cititorului în a-şi confirma preferinţele şi alegerile. Nu doar atât, autoarea nu-şi atribuie exclusivitatea, ci oferă unui număr important de oameni de condei şi critici prilejul de a contureze personalitatea artiştilor antologaţi, printre aceştia regăsindu-se binecunoscuţii Gh. A.M. Ciobanu, Valentin Ciucă, Grigore Ilisei, Lucian Strochi şi alţii.

În ansamblu, cartea, densă în informaţii, istorie şi diversitate creatoare, aparţinând celor care, într-un fel sau în altul, au contribuit la conturarea identităţii artistice a urbei muşatine,  acoperă o arie foarte largă de creatori, realizări, stiluri, cronici şi comentarii, şi se înscrie printre valorile de primă mărime ale apariţiilor recente.

Încheind, ne exprimăm o anume satisfacţie, dacă nu o invidie firească şi justificată, faţă de toţi creatorii şi oamenii de cultură ai municipiului vecin care, fără să uite să se definească români, moldoveni sau trăitori în umbra Ceahlăului, nutresc pentru aşezarea lor, ataşamentul, dragostea şi preţuirea pe care nu le desluşim prin alte părţi, ca demni şi vrednici urmaşi ai unor moşi şi strămoşi cu care toată ţara se mândreşte.

Este, poate, cea mai mare calitate a cărţii înfăţişate cititorilor noştri.

Virgil RĂZEŞU

Articolul precedentEcoFest, ediţia a IV-a, la Piatra Neamţ
Articolul următor„Școala Altfel” – Vizită la fermă