minodora ursachi carte

După o consistentă şi bine elaborată lucrare, pe baza unei cunoaşteri din interior, într-o perioadă de peste trei decenii, avem în vedere monografia „Muzeul de Artă din Roman – 50 de ani” (2008), Minodora Ursachi pune la îndemâna celor interesaţi un amplu dicţionar „Identităţi artistice la Roman” (2013), o lucrare ce completează, în mod fericit, pe cea dintâi, îmbogăţeşte zestrea spirituală a „cetăţii muşatine” de la confluenţa Siretului cu Moldova şi, nu în ultimul rând, dă dreptul distinsei autoare să ocupe un loc, onorabil şi onorant, în pleiada creatorilor de valori culturale din această parte de ţară.

La fel de onorantă este publicarea acestei cărţi şi pentru Editura „Muşatinia” din Roman, manager Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, care şi-a obişnuit concetăţenii şi nu numai cu apariţii editoriale aparte, realizate în condiţii de excepţie. Cartea este girată de distinsul şi cunoscutul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, care semnează un succint „preambul” în stilu-i binecunoscut şi inconfundabil, prin precizia şi preţiozitatea aprecierilor, căruia i se alătură Emilia Ţuţuianu-Dospinescu, semnatara unei „prefeţe”, în care ţine să precizeze importanţa dicţionarului şi locul autoarei (pe care o consideră „o distinsă Doamnă a culturii romaşcane”) în cadrul familiei oamenilor de cultură din municipiu.

În mai puţin de 250, Minodora Ursachi a alcătuit o sută patruzeci şi două de fişe pentru tot atâţia artişti – pictori, graficieni, sculptori, fotografi – fiecare text fiind compartimentat în trei părţi: date biografice, comentariu critic asupra valorii estetice şi un grupaj de reproduceri reprezentative pentru personalitatea artistică respectivă, în total 335 de imagini, transformând dicţionarul într-un veritabil album de artă, realizat în condiţii grafice excelente, primul de acest fel alcătui vreodată la Roman.

Nu este lipsit de importanţă că lucrarea Minodorei Ursachi este completată cu o bibliografie (15 titluri de referinţă în domeniul artelor plastice) şi un index, ambele „piese” completând ţinuta ştiinţifică a cărţii. Mai menţionăm că autoarea a avut în vedere mai multe categorii de artişti incluşi în dicţionar: născuţi şi trăitori în Roman şi în împrejurimi (Avereşti, Bozieni, Gherăeşti, Sagna, Spiridoneşti, Trifeşti), în trecere ori stabiliţi în localitate sau doar prezenţi, de-a lungul anilor, pe simezele Muzeului de Artă din oraş, în expoziţii colective, personale şi chiar cei ale căror lucrări alcătuiesc colecţiile instituţiei.

Dicţionarul-album al Minodorei Ursachi, născut, după cum mărturiseşte autoarea, din dorinţa de a face cunoscută contribuţia „acestei zone a ţării la creşterea şi diversificarea şcolii româneşti de artă, la configurarea şi individualizarea unui climat artistic local”, a fost realizat pe baza unei experienţe de o viaţă a autoarei – fondator, muzeograf şi director al Muzeului de Artă din Roman (1970-2000) – , experienţă dublată de o muncă asiduă de documentare în domeniul atât de vast al artelor plastice, de o acribie aparte, de o pricepere de profesionist şi, nu în ultimul rând, de talentul, de harul cu care a fost înzestrată în folosirea meşteşugită a cuvântului. (Constantin TOMŞA)

pietricica turism