reclama autocenter

mici fermieri

– țăranii trebuie să meargă zeci de kilometri pentru a putea plăti impozitul pe veniturile din agricultură, deoarece legea nu permite să fie plătit la primăriile locale

Începând din acest an, baza de impozitare în agricultură s-a extins la persoanele fizice, potrivit unor limite decise de Guvern. Noul impozit nu se poate plăti însă la primăriile locale din comunele respective, ci doar la Administrația Finanțelor Publice care are sedii doar în orașele și comunele mari, acuză șeful Asociației Comunelor și un parlamentar UDMR. Aceștia susțin că mulți dintre contribuabili, printre care și persoane vârstnice, trebuie să parcurgă zeci de kilometri pentru a achita aceste dări. În plus, primarii comunelor sunt nemulțumiți că nici un ban din aceste impozite nu se întoarce la bugetul local, toate sumele colectate mergând la bugetul de stat. 
Pentru a-i scuti pe contribuabili de a parcurge zeci de kilometri pentru a plăti acest impozit, senatorul UDMR Pataki Csaba a anunțat, potrivit Agerpres, că va depune o interpelare parlamentară în sesiunea din toamnă în care va solicita reglementarea modului de plată a noilor impozite agricole introduse din acest an. Acesta spune că mii de vârstnici din județul Satu Mare sunt puși pe drumuri pentru a depune declarațiile financiare, aceste impozite neputând fi achitate la primăriile din comune.
”Bătrâneii care se încadreaza în noua grilă de impozitare s-au plâns că sunt obligaţi să se deplaseze sute de kilometri până la primul punct al Finanţelor pentru declaraţii. Sunt mii de bătrâni de 70-80 de ani hăituiţi de Finanţe. S-a găsit încă o pătura care nu era taxată. Ar trebui găsită o soluţie pentru a nu fi purtaţi nici la Tribunale dacă nu reuşesc să-şi depună declaraţiile”, a declarat Pataki.
Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România şi primar al comunei Vulcana – Băi, a declarat pentru HotNews.ro că e de acord cu initiaţiva legislativă a senatorului, deoarece locuitorii din sate şi comune vor fi nevoiţi să meargă şi 50-60 km pentru a plăti aceste impozite.
”Impozitul pe teren se plăteşte la unitatea administrativ-teritorială unde este amplasat. Impozitul pe terenul agricol bănuiesc că se plăteşte la unităţile trezoreriilor. Asta nu vă pot spune exact pentru că nici eu nu ştiu. Şi eu voi fi plătitor, dar deocamdată nu am plătit nimic. Eu sunt total pentru ca orice activitate care se desfăşoara între cetăţean şi orice serviciu public deconcentrat să se rezolve la nivelul fiecărei primării fiindcă cetăţeanul ştie una. El şi-a ales nişte autorităţi, un primar, un consiliu local, şi aceştia trebuie să rezolve problemele lui. Drept urmare este pertinentă iniţiativa acelui senator. Mă bucur că au şi astfel de iniţiative lăudabile. Sunt comune lipite de oraşe reşedinţă de judeţ sau oraşe unde există o trezorerie şi sunt altele la 50-60 de km, depinde de suprafaţa judeţului”, a explicat Drăghici.
Pe lângă distanţa care trebuie parcursă pentru plata acestor impozite, Drăghici spune că primarii comunelor sunt nemulţumiţi şi de faptul că niciun ban din aceste impozite nu se întoarce la bugetul local.

Anul 2013 e experiment

“Începând cu acest an, există impozitul pe terenul agricol, de natura impozitului pe proprietate, şi impozitul pe venitul din agricultură. Cel de-al doilea este venit integral al bugetului de stat, legea spunând că niciun fel de sume nu ajung la bugetele locale, spre deosebire de impozitul pe teren care ajunge la bugetul local. Problema şi revolta noastră este că acest impozit, pe veniturile din agricultură, nu se partajează măcar, dacă nu integral, cu unităţile administrativ-teritoriale pentru că ar constitui o sursă deosebit de importantă pentru comunele României pentru că avem şi teritoriul cel mai mare afectat de agricultură”, susţine preşedintele Asociaţiei comunelor din România.
Deocamdată nu se ştie ce sume aduc la bugetul de stat aceste impozite. “Nu v-aş putea spune ce sume urmează să se încaseze din impozitul pe venitul agricol deoarece nu avem o astfel de bază de date. Bănuiesc că nici statul nu le are prea bine puse la punct pentru că anul 2013 urmează să fie de experiment. Până acum nu avem date despre încasări pentru că nici nu m-a interesat fiindcă toţi primarii comunelor suntem indignaţi de această măsură incalificabilă. Imaginaţi-vă vă rog ce ar însemna ca din impozitul pe venit din municipiul Bucureşti să scadă macăr cu un procent. Ar însemna un mare gol pentru bugetele locale. Dar acum se vede foarte clar că este o dorinţă foarte mare ca la nivelul comunelor să nu ajungă niciun ban”, a declarat Emil Drăghici pentru HotNews.ro.

Care sunt noile impozite

Guvernul a extins baza de impozitare în agricultură la persoanele fizice, potrivit modificărilor la Codul Fiscal apărute în “Monitorul Oficial” în luna ianuarie a acestui an. Potrivit documentului, pentru veniturile din activităţi agricole va putea fi plătită o cotă unică de 16%. Actul normativ precizează care sunt limitele neimpozabile în funcţie de suprafeţele agricole sau numărul de animale, dar şi nivelul normelor de venit pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013. De exemplu, la cereale, limita neimpozabilă este pentru o suprafaţă de 2 hectare. Pentru o suprafaţă de peste 2 hectare, norma de venit este de 449 lei. La animale, faţă de proiectul iniţial care stabilea neimpozitarea pentru cei care au 3 vaci, în lege limita a fost coborâtă la două vaci.
La plante oleaginoase, limita neimpozabilă este tot de 2 hectare, iar pentru ce depăşeşte această suprafaţă, norma de venit este de 458 lei.
La legume de câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depăşeşte această suprafaţă, norma de venit este de 4.001 lei.
La creşterea bovinelor, limita neimpozabilă este de 2 capete, iar pentru ce depăşeşte acest număr, norma de venit este de 453 lei.
La păsări, limita neimpozabilă este de 100 de capete, norma de venit fiind de 3 lei pentru un număr între 100 şi 500 de capete şi de 2 lei dacă se depăşesc 500 de capete. (M. CONSTANTINESCU)

Articolul precedentEPOCA DE PIATRA NEAMȚ
Articolul următorPP-DD salută capturarea lui Omar Hayssam