Se preconiza ca federația să includă cinci republici și o regiune autonomă. Proiectul era parte a unei așa-zise strategii de federalizare a țării elaborate de Mișcarea Moldova Federală. Se propunea ca cele cinci republici să poarte denumirile de: Republica Moldovenească de Est, Republica Moldovenească de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia, și Republica Bucovina, iar regiunea autonomă, ‘Ținutul Autonom Basarabia’.
Potrivit aceleiași strategii, populația noului stat federativ va număra aproximativ 10,5 milioane locuitori, care se vor afla ‘pe întreg teritoriul fostului cnezat moldovenesc’.
Republica federativă va avea o formă de guvernare prezidențială, iar organul legislativ va fi alcătuit din două camere. Camera superioară va include 71 de deputați, care vor fi aleși în circumscripții uninominale pentru un mandat de nouă ani. Camera inferioară va fi alcătuită din 201 deputați aleși pe liste de partid pentru un mandat de patru ani.
Limbile oficiale în noul stat ar urma să fie limba ‘moldovenească’ și limba rusă, iar drapelul național — bicolorul roș-albastru cu capul de bour drept stemă.
În ceea ce privește poziționarea geografică, Republica Federală Moldova ar fi situată în extrema sud-vestică a Câmpiei Europei de Est și ocupă cea mai mare parte a teritoriului dintre râurile Nistru și Prut, precum și teritoriul de partea stângă a râului Nistru și partea dreaptă a râului Prut.
Țara face parte din regiunea bazinului Mării Negre, la sud are acces la Marea Neagră, zona litoralului între deltele râurilor Nistru și Prut cu lungimea de 134 km. Are granițe comune cu Ucraina la nord și est, cu România la vest.
Totodată, noul stat ar urma să facă parte din Uniunea Euroasiatică a lui Vladimir Putin.
N-aș fi scos de la naftalină această aberație de tip sovietic, dacă n-aș fi citit prin ziare că, în anumite cercuri de la Chișinău, se încearcă resuscitarea proiectului Moldova Mare. Subiectul se află pe rețelele de socializare și este escaladat în presă.
Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, cu cel mai mare grup parlamentar în Legislativul de la Chișinău, anunță, tam-nesam, că pregătește un proiect de lege prin care să acorde preferențial cetățenia Republicii Moldova la cei peste 4 milioane de moldoveni din dreapta Prutului, adică din România. În fața unei asemenea aberații nu pot decât să formulez o singură întrebare: oare cei 4 milioane de români au fost întrebați dacă vor să devină cetățeni ai statului de dincolo de Prut? O asemenea inițiativă ar consemna, fără îndoială, lipsa de apetență pentru această cetățenie din partea românilor moldoveni.
În esență, adevărul este foarte simplu și vizibil: pentru comuniștii de la Chișinău, si nu numai, România, la nivelul politicii ei de stat, este un dușman neîndoielnic. De aceea, este necesar un bloc antiromânesc — Rusia și Ungaria nu sunt deloc străine ! — A cărui politică să aibă ca obiectiv final distrugerea statului român și încetarea existenței sale în granițele actuale. Mă întreb încă o data, ce s-ar întâmpla acum cu România dacă nu s-ar afla în interiorul NATO și al Uniunii Europene.
Octavian Liviu Bumbu, senator UNPR de Neamţ
