Jumătatea lunii septembrie aduce modificări și noutăți în ce privește repartizarea dosarelor în instanțele de judecată indiferent de rangul acestora. Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit un nou mecanism de repartizare a cauzelor la completurile de judecată, procedură care ține cont de capacitatea efectivă a fiecărei instanțe. Data depunerii documentelor sau a actelor dintr-un dosar se menține în sistemul electronic, însă repartizarea efectivă a cauzei se face altfel. Dacă o anumită instanță este sufocată de dosare, unele cauze pot rămâne în așteptare, fără a fi repartizate imediat. Hotărârea CSM, care a preluat și propunerile Uniunii Naționale a Barourilor din România se aplică din 15 septembrie.
De acum înainte înregistrarea dosarului și repartizarea acestuia sunt etape diferite și se pot aplica la o diferență oarecare de timp. După alocarea numărului unic în sistemul ERCRIS, aplicația stabilește care dosare se încadrează în capacitatea de procesare a instanței. Cele eligibile se repartizează imediat, iar acelea care depășesc capacitatea instanței sunt trecute într-un registru de gestionare a fluxului de cauze, repartizarea urmând a se face ulterior, considerându-se că acțiunea a fost promovată în termenul legal, fie ea și nerepartizată.
Dosarele sunt înscrise în acest registru în ordine cronologică și la fel sunt repartizate, cu respectarea repartizării aleatorii. CSM a stabilit categoriile de cauze care au prioritate, indiferent de capacitatea instanței, precum și dosare care trebuie repartizate în aceeași zi. Între acestea sunt dosarele cu minori, familie, precum și măsurile preventive din dosarele penale, prelungirea sau revocarea acestora. În situații excepționale, părțile pot cere repartizarea dosarului cu prioritate, solicitările fiind aprobate de președintele instanței sau președintele secției. Sunt vizate cele care afectează drepturile fundamentale, care pot provoca prejudicii grave, iminente sau ireparabile, sau ar putea limita un prejudiciu grav deja existent.
Hotărârea CSM vine în contextul lipsei de personal și al gradului foarte mare de încărcare a instanțelor, dar are la bază date ale Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției. Au fost stabilite limite anuale de 288 de dosare pentru un judecător de judecătorie, 192 de dosare pe an pentru un magistrat de la tribunal și 119 pentru cei de la curțile de apel. În condițiile în care încărcătura efectivă pe judecător în România este cu aproximativ 60% peste media europeană. CSM a precizat că aceste cifre nu sunt o „normă de muncă” a unui magistrat ci o unitate de măsură pentru calcularea capacității unui instanțe în raport cu numărul de judecători pe care instanța îi are în mod efectiv. Totuși, noile norme nu se aplică integral din 15 septembrie, iar până pe 14 septembrie 2027 va fi utilizat dublul capacității de referință, adică 576 de dosare la judecătorii, 384 la tribunale și 238 la curți de apel. Urmând să se ajungă la cifrele anunțate de CSM la date de 15 septembrie 2028.
(G. S.)
