Profesorul universitar Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, apreciază că sursa misteriosului zgomot de la Iaşi, de marţi, 9 iulie, ar putea fi un meteorit.
„Cu probabilitate destul de ridicată pot afirma că zgomotul din Iaşi a fost produs de un meteorit căzut în partea de nord, nord-est a oraşului. El a produs o undă de şoc de foarte mare energie. Efectul asupra clădirilor a fost a unui mic cutremur ce a durat până la 5 secunde. Sunetul s-a simţit puternic circa două secunde. Mulţi oameni aşa l-au şi resimţit acasă. Cu cât voi avea mai multe date strânse de la populaţie şi de la autorităţi, acest rezultat va putea fi întărit mai mult sau mai puţin. Aceşti meteoriţi au în medie de regulă diametre de zecimi de milimetru. Cântăresc în medie 10 micrograme şi zilnic intră în atmosferă 300 de tone de particule adică 100 de milioane, toate împrăştiate în atmosferă. Desigur, distribuţia e largă atât ca dimensiune, cât şi ca masă. În Iaşi e foarte posibil să fi căzut unul de masă mai mare. Funcţie de mai mulţi parametri, aceştia produc fenomene optice sau unde de şoc caracteristice. Vitezele lor medii sunt peste 30 km/secundă. Temperatura în vecinătatea suprafeţei este de peste 11.000 grade C. Desigur, pot fi şi alte categorii, dar cercetările arată că acestea sunt cele mai întâlnite. (…) Dacă vom implementa tehnologie optică şi vom investi în cercetare vom putea fi mai liniştiţi: putem preveni, putem să ştim, putem să acţionăm optim atunci când trebuie”, a notat prof. univ. Silviu Gurlui, pe pagina proprie de Facebook.
După consultarea aparaturii montate în turnul Palatului Culturii, prof. univ. Silviu Gurlui a venit cu precizări tehnice referitoare la eveniment: „Zgomotul de ieri s-a produs la ora 14:08 şi 35 secunde. Funcţie de regiune, acesta a ajuns cu o întârziere. Din relatările populaţiei, în zona de sud-vest ar fi ajuns după 3 minute, pe la 14:11. Unda s-a simţit până la Târgu Frumos şi aproape de Vaslui (pe o raza de aproximativ 50 kilometri). Sunetul a avut frecvenţe joase în gama 20 Hz-130 Hz. Intervalul de timp a fost foarte foarte scurt, de ordinul secundelor. Sunetul a fost însoţit de vibraţii mecanice induse în clădiri. Vibraţiile mecanice au durat aproape 5 secunde, dar practic doar în primele 2 secunde sunetul şi vibraţiile au fost mai intense”. (M.C.)
