Este concluzia la care s-a ajuns după o dezbatere găzduită de Parlamentul European, organizată la inițiativa europarlamentarului Cătălin Ivan, împreună cu organizațiile Repatriot și Rombel. Intitulată ”Diaspora românească în UE”, conferința a avut ca temă principală oportunitățile pe care le pot regăsi românii care vor să se întoarcă în țară, după ani de muncă peste hotare.
La dezbatare, ca reprezentant al Federației Naționale a GAL-urilor din România, a fost prezent și Daniel Vasiliu-Macovei, care susține că ”principala problemă întâmpinată este găsirea unui loc de muncă sau, pentru cei care au spirit întreprinzător, posibilitatea deschiderii unei activități economice”.
Concluzia a fost, deci, că românii emigrează masiv, pe fondul nemulțumirilor legate de traiul de zi cu zi, iar cei care ar vrea să se întoarcă, eventual să și investească în țară economiile făcute în străinătate, se teme de ”sistemul bolnav și lipsit de predilecție economică”. Alții, deși câștigă cam cât ar câștiga și în țară, se mulțumesc cu alte avantaje, legate de servicii superioare instituționale.
Se cuvine precizat că, din 2007 până azi, românii din străinătate au trimis în țară cam 36,47 miliarde de euro. Asta doar ce s-a reușit contabilizat la vedere. Numai anul trecut au intrat de la ei peste 3 miliarde de euro…
Iar cei 4 milioane de români de peste hotare produc cam 85 de miliarde de euro pentru bugetele țărilor în care muncesc, adică mai bine de jumătate din PIB-ul României (estimat la vreo 160 de miliarde de euri).
Istoria a demonstrat că, după Al Doilea Război Mondial, numai 10% din cei care au emigrat în alte țări din Occident s-au întors acasă. Paradoxul românesc este că, deși nu se creează noi locuri de muncă în țară – sistemul bugetar nu se pune la socoteală -, economia se susține și cu banii celor care muncesc în străinătate. Însă…
”În acest context, intervine o întrebare pertinentă: ce facem cu copiii noștri? Poate că o politică de stopare a exportului de creier, cu repatrierea celor cu experiență externă acumulată în varii domenii de activitate și cu măsuri de încurajare a creșterii demografice pot fi câteva soluții combinate, pentru a asigura un viitor copiilor noștri, într-o țară creștină, în care să vorbească limba maternă și să cânte cu mândrie, de 1 Decembrie, «Deșteaptă-te, române!»”, adaugă Daniel Vasiliu-Macovei.
Dana OSTAHIE