Una din cauze privește dreptul lui de vot la alegerile parlamentare din 2016, care i-a fost restricționat. Judecătoria Iași i-a respins acțiunea ca neîntemeiată și Mironescu s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamând Decizia nr. 72/2016 emisă de Biroul Electoral Central, care prevedea că deținuții ar putea vota doar dacă execută pedeapsa într-o închisoare situată în aceeași circumscripție cu reședința lor obișnuită.
Lui Puiu Mironescu nu i-a fost limitat în niciun fel dreptul la vot prin hotărârea judecătorească de condamnare la 15 ani de închisoare, așa încât s-a considerat îndreptățit să-și exercite acest drept. Faptul că era în detenție la Iași și ar fi trebuit să voteze parlamentarii de Neamț nu i se poate imputa. Prin urmare, CEDO trebuie să stabilească dacă a avut loc o ”încălcare a dreptului reclamantului de a vota în alegeri libere care asigură exprimarea liberă a opiniei poporului în alegerea legiuitorului”.
În situația în care se va stabili că Mironescu a fost lezat în dreptul lui de cetățean, CEDO va stabili și despăgubirile de rigoare. Dar până să afle hotărârea CEDO, Mironescu a depus o cerere de liberare condiționată, al cărei prim termen de judecare va fi în ziua de 12 februarie 2019. (C.M.)