Profesorul Zenembisi, din nou la Rareș

Pe 19 iunie se împlinesc doi ani de când ilustrul profesor de matematică Ioan Zenembisi, așa cum titra Monitorul de Neamț, a plecat să predea în Cer. Pe 17 iunie 2011 fusese vizitat la casa cu lac și nuferi de pe Dragoș Vodă, din Piatra Neamț de un grup de absolvenți. Erau din clasa a XII-a A, promoția 1981, cărora le fusese diriginte. Promoția 1981, după cum a mărturisit abia după 30 de ani profesorul Neculai Vasiliu, directorul de atunci, a însemnat relansarea liceului. Cu 92% dintre absolvenți admiși la facultate, Rareșul privea România de sus. Cariera didactică de peste 35 de ani și dăruirea profesorului au marcat fundamental acest fenomen.

Ioan Zenembisi – Iani pentru cei dragi și colegi, Tolos pentru toate lumea – s-a născut la Piatra Neamț, în anul 1925, într-o familie cu rădăcini în imigrația greacă de după căderea Constantinopolului. A urmat cursurile Școlii Primare nr. 1 și apoi ale Liceului Petru Rareș. A făcut Școala Militară la Craiova și Facultatea de Matematică a Universității din Cluj (1947-1950). Ca profesor a predat la școli din Piatra Neamț, Suceava și Botoșani. Din 1957 până la pensionare a fost numai la Liceul Petru Rareș. Ca un adevărat patriarh recunoscut al învățământului nemțean, a fost distins cu titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Piatra Neamț. De numele său se leagă întemeierea societății civile și epoca frumoasă a PNȚ-CD în reședința județului.

Vineri, 15 iunie, după ora 13, profesorul a fost din nou prezent la liceu prin paginile volumului „Arta de a fi om”. Bună parte a lucrării cuprinde consemnări cu caracter memorialistic, cărora se adaugă impresii, caracterizări și minunate aduceri aminte, crâmpeie din viața unora dintre cei mulți care i-au fost aproape, după cum subliniază doctorul Virgil Răzeșu în cuvântul de deschidere al volumului descris ca fiind „Scrisoare către Elly” (Elly este nepoata profesorului – n.r.). În sala de festivități a colegiului au fost prezenți membri mai vechi, mai noi și poate viitori ai Partidului Petru Rareș. Doi dintre participanți au fost întruchiparea discreției: soția Areta și fiul Zeno. De-o modestie aproape nefirească a fost nota în care a evoluat finanțatorul lucrării, Radu Oancea, cunoscut om de afaceri pietrean, și el absolvent de Rareș.

Dincolo de cuvintele emoționante rostite de directorul colegiului, profesorul Mihai Obreja, și doctorul Virgil Răzeșu, a tronat spiritul Rareș-ului. O exemplificare cu tâlc a venit dintr-un mesaj primit de la Iași, din partea unui absolvent al promoției 1969. La câtă matematică învățase, a mărturisit că, după ce luase admiterea la Facultatea de Geografie și Geologie, profesorul nu i-a mai vorbit ani și ani de zile. Cam până când Zeno a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară. Semnatarul mesajului este profesorul universitar Constantin Rusu, președintele Senatului Universității Alexandru Ioan Cuza.

…Și, pentru că locul profesorului rămâne la Rareș, s-a propus ca o sală de clasă să-i poarte numele. Să vedem, are cineva ceva împotrivă?

Lacrimile lui Dumi

Nu s-a ajuns la pariuri, dar toată lumea era curioasă ce va spune profesorul Gheorghe Dumitreasa. În stilu-i inconfundabil, mărturisind că profesorul Zenembisi a fost cel mai mare prieten al său, a amintit cu ce „ocupau” cândva profesorii de matematică: „Eram club separat, dădeam tonul în școală. Norocu-i că n-am avut nici un securist printre noi”. Cu umor a recunoscut că nu le ieșeau totdeauna rezolvările de probleme: „Când nu reușeam, cu toată rușinea, i le dădeam lui Daniel Tătaru”. Și a continuat: „Iani era un om charismatic, era un lider, era cel mai mare dintre noi. Era un mare povestitor, ca și conu’ Iorgu, tatăl lui”. După care, pur și simplu, când a evocat ultima lor discuție, lui Dumi i-au dat lacrimile.

Defectul lui Iani

Profesorul Neculai Vasiliu a dat în vileag singurul defect reținut în sarcina marelui Zenembisi: nu făcea planificări. „Nici caietul dirigintelui!”, s-a completat din sală. Într-o zi, trebuia să vină echipă de la minister. Stau profesorii acolo, prezintă pe rând ce au de prezentat și, aproape de final, când Zenembisi tocmai începuse a se foi, Neculai Vasiliu, director în exercițiu, anunță: „O planificare interesantă și utilă a făcut domnul profesor Zenembisi”. I-o făcuse Gheorghe Dumitreasa, în „complicitate” cu directorul. Vesel, Dumi îl anunță că sunt invitați la restaurant. Cum mirarea se instalase pe chipul lui Iani, Dumi a scurtat suferința și a zis: „Tu ne-ai invitat”. Și l-a cam costat.

Viorel COSMA