Bullying-ul reprezintă rănirea repetată și intenționată a unei persoane sau a unui grup, de către o altă persoană sau un grup, iar relația implică un dezechilibru de putere. “Dacă ai fost victima bullying-ului nu trebuie să te confrunți singur cu asta. Spune cuiva în care ai încredere, a fost mesajul polițiștilor pentru elevi“, a fost mesajul polițiștilor.
Această persoană poate să fie un prieten, consilierul școlar, părinții, polițistul, un profesor. Comportamentul de tip bullying îmbracă mai multe forme: forme verbale ale comportamentului de tip bullying: tachinarea, jignirea (bullying direct) şi bârfirea (bullying indirect); forme fizice ale comportamentului de tip bullying: lovirea, îmbrâncirea, distrugerea sau furtul obiectelor personale (bullying direct) şi convingerea unui prieten să atace pe cineva în locul tău (bullying indirect); forme socio-emoționale ale comportamentului de tip bullying: amenințarea, gesturi obscene (bullying direct) şi excluderea altora dintr-un grup, manipularea prietenilor (bullying indirect).
De cele mai multe ori elevul victimă va manifesta diferite efecte negative precum: performanţe şcolare scăzute asociate cu risc ridicat de eșec școlar; răni la nivel fizic; apariția unui sentiment de rușine; tulburări ale somnului; modificări ale obiceiurilor alimentare și ale poftei de mâncare; scăderea stimei de sine și a stării de bine; scăderea capacității de concentrare; anxietate; depresie; izolare socială; sinuciderea – în cazuri extreme.
Pentru a preîntâmpina aceste efecte atât părinții, profesorii dar și polițiștii pot fi “scut antiviolență“.
(G.S.)