INFORMARE privind dezbaterile variantelor de plan-cadru
În demersul național de identificare a oportunităților educaționale pentru elevii din învățământul preuniversitar, în conformitate cu politicile educaționale promovate de MENCS, Inspectoratul Școlar Județean Neamț a declanșat dezbaterile privind propunerile de plan-cadru pentru învățământul gimnazial. Aceste dezbateri au antrenat, în egală măsură: cadre didactice, directori de școli, părinți și reprezentanți ai partenerilor educaționali.
Astfel, la nivelul unităților școlare și al centrelor de dezbatere organizate (Piatra-Neamț, Roman, Tg. Neamț, Bicaz), cei peste 3200 de participanți și-au exprimat punctul de vedere cu privire la: planul-cadru, instrument de politică educațională (relevanța planului-cadru pentru parcursul educațional al elevului și pentru organizarea timpului școlar; repere și principii de dezvoltare curriculară, criterii de elaborare a planurilor-cadru), structura planului-cadru (organizarea pe arii curriculare, raportul dintre disciplinele din trunchiul comun-curriculum la decizia școlii-opțional integrat), opțiuni pentru o variantă de plan-cadru (plan-cadru de învățământ versus profilul de formare al elevului, propuneri de îmbunătățire; argumente).
În acest context, au fost organizate și s-au desfășurat următoarele activități:
1. Dezbaterea variantelor de plan-cadru la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu participarea cadrelor didactice, a directorilor de şcoli, a părinţilor şi partenerilor educaţionali.
- Dezbaterea aspectelor referitoare la: planul-cadru, instrument de politică educaţională, structura planului-cadru, opţiuni pentru o variantă de plan-cadru în cadrul întâlnirilor, pe centre, a cadrelor didactice şi conducerilor de şcoli; au fost organizate de zbateri în următoarele centre: Colegiul Naţional Calistrat Hogaş Piatra-Neamţ, Colegiul Naţional Roman-Vodă Roman, Colegiul Naţional Ştefan cel Mare Tg. Neamţ şi Liceul Carol I Bicaz.
- Întâlnirea cu directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor şcolare din Neamţ, în cadrul căreia directorii au prezentat în scris concluziile asupra dezbaterilor din şcoli.
- Constatări
Participanţii la dezbateri au evidenţiat punctele de vedere ale colectivelor didactice din care fac parte. Prezentăm, în sinteză, principalele constatări:
- Varianta 1 valorifică TC actual, asigură continuitatea cu planurile-cadru actuale şi, prin reducerea numărului de ore, facilitează adaptarea elevilor din ciclul primar la gimnaziu.
- Varianta 2 întăreşte studiul ştiinţelor naturii şi al tehnologiei, prin introducerea disciplinelor fizică şi chimie în primii 2 ani de gimnaziu.
- Varianta 3 asigură valorificarea capacităţii integratoare a disciplinelor din aria curriculară Om şi societate, reechilibrând distribuţia pe verticală a orelor alocate istoriei şi geografiei.
- Toate cele trei variante noi de plan-cadru prevăd diminuarea numărului de ore destinat studiului limbii şi literaturii române la clasa a V-a (de la 5 ore pe săptămână la 4 ore pe săptămână).
- La clasa a VIII-a, se propune scoaterea limbii latine ca disciplină de studiu.
- Eliminarea studiului limbii latine de la clasa a VIII-a și eventuala păstrare a sa în ciclul liceal, la clasele de profil umanist, va face și mai dificlă înțelegerea metalimbajului din științe.
- Numărul orelor de studiu pentru a doua limbă străină este redus cu o oră.
- Disciplinele socio-umane „câştigă” o oră la fiecare clasă (toate variantele).
- Orele de consiliere şi orientare nu mai apar în trunchiul comun (Varianta 2).
- Se propune începerea studiului chimiei şi al fizicii de la clasa a V-a (Varianta 3)
- Se propun diminuări ale numărului de ore afectat studiului istoriei şi geografiei.
- Orele de TIC din clasele a V-a şi a VI-a sunt „continuate” de orele de educaţie tehnologică la clasele a VII-a şi a VIII-a (Varianta 1 şi Varianta 3).
- În clasele a V-a și a VI-a, nu mai există alte discipline care să ofere elevilor o viziune asupra modului în care sunt realizate bunurile de consum și nu li se oferă posibilitatea de a-și exersa abilitățile practice.
- Varianta 2 cuprinde 1 oră/săptămână de educație tehnologică și 1 oră/săptămână TIC. Acestea sunt necesare elevilor în egală măsură, scopurile lor fiind diferite.
- Prin aplicarea Variantei 1 și Variantei 3 nu ar fi posibilă adaptarea elevului la realitatea din ce în ce mai tehnologizată; în toate țările europene, educația tehnologică are un rol bine conturat și se studiază la toate clasele de la nivelul învățământului secundar.
- Prin aplicarea Variantei 1 și a Variantei 3 învățământul românesc nu dă suficient credit pregătirii sub aspect practic a viitorului absolvent de gimnaziu.
- Introducerea opţionalului integrat la nivelul mai multor arii curriculare (Varianta 1).
- Părinţii sunt nemulţumiţi de toate cele 3 variante şi le resping.
- Părinţii nu doresc creşterea numărului de ore la clasă; creşterea numărului de ore reduce randamentul şcolar.
- Schimbările dese din legislaţia învăţământului din ultimii ani, lipsa continuităţii au provocat confuzie şi au afectat randamentul şcolar.
- Propuneri
- Creşterea numărului de ore de limba şi literatura română de la 4 ore la 5 ore pe săptămână.
- Organizarea unor întâlniri, la nivel naţional, între profesorii de diverse discipline și forurile decizionale, în vederea discutării statutului disciplinelor în sistemul educațional românesc.
- Formularea unor alternative reale, în urma revizuirii propunerilor de plan-cadru.
- Introducerea, în aria curriculară Limbă şi comunicare, a unui opţional de lectură destinat activităţilor de înţelegere de text/opţional de literatură universală/literatură pentru copii (V-VIII).
- Introducerea limbii latine în TC la clasa a VIII-a.
- Înlocuirea orei de limba latină de la clasa a VIII-a cu o oră de pregătire pentru evaluarea naţională.
- Regândirea statutului limbii latine, a programei acesteia, precum și a locului în cadrul planului-cadru pentru gimnaziu.
- Aprobarea Variantei 1, cu introducerea unei ore de limba şi literatura română la clasa a V-a (5 ore).
- Aprobarea Variantei 2, deoarece elevii din clasa a VIII-a au nevoie de mai mult timp pentru pregătirea evaluării naţionale.
- Varianta 2 oferă posibilitatea ca prin educația tehnologică să se poată studia tehnologiile din domeniile majore ale societății contemporane; oferă posibilitatea alfabetizării elevilor în tehnologia informației prin disciplina TIC, precum și îndrumarea acestora pe parcursul celor patru ani pentru a utiliza tehnologia informației în scopuri constructive, raportat la posibilitățile psiho-intelectuale ale vârstei corespunzătoare fiecărei clase.
- Educaţia tehnologică să fie studiată la toate clasele.
- Educaţia tehnologică să includă şi elemente de TIC.
- Aprobarea Variantei 3 (susţinută, mai ales de profesorii de istorie şi geografie şi considerată cea mai apropiată de nevoile reale ale elevului de gimnaziu).
- Menţinerea orei de consiliere şi orientare la toate clasele de gimnaziu.
- Elaborarea unei alte variante de plan-cadru în care să fie menţinute orele de limba şi literatura română de la clasa a V-a (5 ore) şi limba latină de la clasa a VIII-a (1 oră).
- Prelungirea termenului de dezbatere a variantelor de plan-cadru pentru prezentarea argumentelor de către specialiştii de la ISE.
- Reintroducerea examenului de admitere la liceu.
- Înlocuirea orelor de religie cu ore de istoria religiilor, care să fie predată de orice profesor.
- Înlocuirea orelor de educaţie economică cu ore de istorie şi geografie.
- Disciplinele Educaţie pentru drepturile copilului, Educaţie interculturală, Educaţie pentru o societate democratică, Educaţie economică pot fi capitole distincte în cadrul orelor de istorie.
- Introducerea disciplinei Ştiinţe, sinteză între disciplinele: biologie, chimie, fizică.
- Curriculumul la decizia şcolii (CDS) – ca pondere şi varietate – este prea restrâns pentru a putea asigura flexibilitate şi o reală adaptare a ofertei şcolii la nevoile proprii şi la cerinţele comunităţii.
- Reducerea numărului de ore de matematică şi, implicit, o descongestionare a programelor şcolare la această disciplină.
- Descongestionarea programelor la toate disciplinele şi accesibilizarea conţinuturilor de învăţare.
- Adaptarea metodologiei de elaborare a disciplinelor opţionale la resursele financiare ale sistemului.
- Alocarea de fonduri pentru susţinerea proceselor de inovare curriculară.
- Formarea şi normarea cadrelor didactice care vor preda discipline opţionale în manieră integrată.
- Păstrarea actualului plan-cadru.
- Argumente
- Apariţia unor disfuncţii în realizarea încadrării la nivelul şcolilor.
- Trecerea de la clasa a IV-a la clasa a V-a ar putea fi facilitată de profesorul de limba şi literatura română; adaptarea este facilitată de comunicarea în limba română.
- Limba şi literatura română este o disciplină matrice pentru studiul celorlalte discipline.
- Limba şi literatura română face parte din blocul
- Studiul aprofundat al limbii române oferă platforma logică și conceptuală pentru înțelegerea tuturor celorlalte discipline.
- Studiul limbii latine oferă elevului logică a gândirii și a acțiunii, echilibru și măsură în faptă, capacitate de organizare a discursului/comunicării, orientare în câmpul istoriei universale și naționale;
- Părinţii solicită mai multe ore de limba şi literatura română pentru pregătirea elevilor în vederea evaluărilor şi examenelor naţionale.
- Studiul limbii latine la clasa a VIII-a susţine studierea altor discipline (istoria, biologia, limbile moderne).
- Mărirea numărului de ore pentru disciplinele socio-umane nu avantajează studierea istoriei.
- Studiul fizicii şi al chimiei nu poate începe la clasa a V-a deoarece elevii nu au suficiente cunoştinţe de matematică, care să le faciliteze învăţarea conţinuturilor specifice; şcolile nu dispun de resurse necesare studiului chimiei la clasa a V-a.
- Educaţia tehnologică contribuie la orientarea elevilor în lumea contemporană tot mai tehnologizată.
- Menţinerea educaţiei tehnologice susţine europenizarea învăţământului românesc.
- Profilul de formare al absolventului de gimnaziu se bazează pe 8 competențe-cheie; prin parcurgerea modulelor de la educație tehnologică începând cu clasa a V-a și până în clasa a VIII-a, elevii își formează 6 din cele 8 competențe-cheie.
- În orele de educație tehnologică, elevii învață mai multe lucruri practice, sunt informați asupra domeniului tehnologic pentru a putea alege în cunoștință de cauză filiera tehnologică și pregătiți pentru meseriile cerute pe piața muncii.
- La ora actuală disciplina educaţie tehnologică este predată din perspectiva unui învăţământ interdisciplinar, centrat pe elev, de profesori care au dobândit mai multe specializări.
INSPECTOR ȘCOLAR GENERAL,
Prof. dr. VIOREL STAN