”În tradiţia românească, se spune că Dragobete este fiul Babei Dochia. Este o sărbătoare pe care o întâlnim aproape în tot spaţiul românesc şi, culmea, mai puţin în Moldova. Se ţinea la dată fixă, dar ziua era stabilită de fiecare localitate după cum se dorea. Cel mai des o întâlnim pe 24 februarie, dar apare şi pe 28 februarie, pe 1, 3 sau 25 martie, în general în această perioadă, când începea un nou an. Este o sărbătoare care marchează un prag în evoluţia timpului şi care aduce bucurie, pentru că toată lumea vedea un nou început, personificat într-un tânăr, Dragobetele, un soi de semizeu, tânăr, frumos, care atrăgea fetele”, explică Florentina Buzenschi.
Aceasta a adăugat că nu se cunosc obiceiuri specifice de Dragobete în Moldova, dar, din concurența cu Sfântul Valentin american, ”Dragobetele câştigă teren”. ”Există o reîntoarcere, o amintire a tradiţiei. Cred că are mai mult o valenţă spirituală şi rămân în plan secund partea materială şi partea de distracţie pe care o vedem la Sfântul Valentin”, a precizat Florentina Buzenschi. (G.B.)